Virgil Tănase: Cronica bilingvă - La chronique bilingue (1)

virgil-tanase-microfon.jpg

credit foto: Virgil Tănase

Sunt scriitor, je suis écrivain, şi mă numesc Virgil Tănase, Virgil Tanaz – pourquoi Tanaz ?

Mais pour la bonne raison que je vous parle en deux langues. De ce vă vorbesc în două limbi ? Fireşte nu ca s-o fac pe nebunul, pas pour faire le fou ; ni comme cette amie à moi, Adelina. Venue à 30 berges à Paris, une année après Adelina avait tellement oublié sa langue maternelle qu’un mot sur deux était français, da, zău, prietena mea Adelina, care vorbise 30 de ani româneşte, odată ajunsă la Paris îşi uitase limba maternă şi, când îţi vorbea, un cuvânt din două era franţuzesc !

Să nu cumva să credeţi că şi eu… Ne croyez surtout pas que moi aussi… Doamne fereşte ! Şi nici pentru că n-aşi şti prea bine cine şi ce sunt… Suis-je roumain ? suis-je français ? En fait ni l’un ni l’autre dans la mesure où un écrivain est toujours un étranger même dans sa langue. Moi j’en ai deux : le roumain et le français ; am două limbi care-mi sunt străine amândouă în măsura în care scriitorul este străin în propria sa limbă. Nu e o situaţie comodă, ce n’est pas de tout repos, j’en conviens, comme il n’est pas facile pour vous non plus d’écouter cette chronique bilingue : nu vă e uşor nici dumneavoastră să ascultaţi această cronică bilingvă, care are totuşi noima ei, jur, je vous jure que l’effort que je vous impose n’est pas vain, un peu de patience, voyons !

Da, ştiu foarte bine cine sunt : un român devenit scriitor de limbă franceză, limbă pe care-o scriu, din când în când, în româneşte. Qui suis-je ? Un Roumain devenu écrivain de langue français, une langue que j’écris parfois en roumain. Cela vous semble bizarre ? Ce ne l’est pas, je vous l’expliquerai dans une prochaine chronique. Pour l’instant ce qui compte c’est que si je vous parle en deux langues ce n’est pas par une confusion de personnalité. Am să vă explic eu într-o altă cronică ce-nseamnă să scrii franceza pe româneşte. În momentul de faţă îmi e destul să vă spun că dacă vă vorbesc în două limbi nu e dintr-o confuzie de personalitate.

Şi atunci ? Et alors ? Păi e din cauza dumneavoastră. C’est à cause de vous.

Prietena mea Adelina n-avea decât un singur interlocutor : eu. Dumneavoastră sunteţi, sper, mai mulţi şi cei mai mulţi dintre dumneavoastră nu vieţuiesc decât într-una din cele două limbi, franceza şi româna. Comment ça à cause de nous ? vous me demandez prêts à prendre la mouche. Ben, voilà : ma copine Adelina n’avait qu’un seul interlocuteur, moi. Vous êtes, vous, je veux le croire, nombreux et la plupart d’entre vous n’habitent que dans une de ces deux langues, le roumain et le français. Je veux vous rapprocher. Vreau să vă apropii. Radio France internationale m’en donne la possibilité.

Pot s-o fac pentru că Radio France internationale îmi dă această posibilutate : post de radio independent, Radio France internationale îşi dă azi drept misiune să facă din franceză un nod între cât mai multe alte limbi ; poste de radio indépendant, Radio France Internationale se donne aujourd’hui pour vocation de faire du français un nœud entre plusieurs langues ; un nod între popoare ; un nœud entre les peuples ; un nod între civilizaţii ; un nœud entre les civilisations. Ce que je fais là en prenant le risque de vous déconcerter est bien plus qu’une chronique, c’est l’esquisse d’une clef de voûte qui transforme les briques en cathédrale, comme dirait Saint-Exupéry. Ceea ce poate să vi se pară un joc este cu mult mai mult, în intenţie cel puţin, decât o cronică : este proiectul unei chei de boltă menită să transforme o stivă de ascultători în catedrală. O încercare de-a face din diversitatea noastră dialog iar dialogul să-l transformăm în casa care va adăposti lumea de mâine. Faire de notre diversité un dialogue et transformer notre dialogue en un édifice à même d’abriter le monde de demain.

Ce qui ne peut pas se faire sans vous tous.

Ceea ce nu se poate săvârşi decât cu dumneavoastră TOŢI.