Egiptul în faza "legalităţii revoluţionare de tranziţie"

france-ramadan.jpg

credit foto: france24.com

În lumea musulmanǎ a început "Ramadanul", este vorba de luna sfîntǎ a musulmanilor, cînd aceştia sunt invitaţi sǎ posteascǎ în timpul zilei, dar şi sǎ reflecteze la valori precum rǎbdarea şi modestia. În contextul rǎzboaielor civile din lumea arabǎ, "Ramadanul" mai prilejuieşte şi apeluri la încetarea focului, dar aceste iniţiative se concretizeazǎ rareori pe teren. Anul acesta, Ramadanul intervine într-un moment cînd lumea arabǎ şi musulmanǎ este traversatǎ de mari incertitudini şi violenţe.

In mod simbolic, ministrul francez de externe Laurent Fabius a decis sǎ marcheze momentul începerii Ramadanului printr-o întîlnire organizatǎ la Paris cu ambasadorii ţǎrilor membre ale Organizaţiei de Cooperare Islamicǎ. Franţa face mari eforturi, de mai mulţi ani, sǎ canalizeze comunitatea musulmanǎ într-o singurǎ direcţie, sub autoritatea unor instanţe religioase unice, iar ideea centralǎ este crearea unui "islam francez". Pe teritoriul Hexagonului trǎiesc între 5 milioane şi 6 milioane de musulmani, şi potrivit unui sondaj realizat de cotidianul catolic La Croix în jur de 71 la sutǎ respectǎ ramadanul.

Acest moment special din calendarul musulman ar trebui sǎ fie şi unul propice deciziilor înţelepte. Greu de spus însǎ dacǎ înţelepciunea prevaleazǎ în prezent într-o ţarǎ ca Egipt, de exemplu, unde pe o parte armata a tras în Fraţii Musulmani iar pe de altǎ parte aceştia au lansat un apel la revoltǎ.

Observatorii constatǎ în paralel cǎ în umbra evenimentelor din Egipt s-au înfruntat alte forţe regionale, mai precis monarhiile din Golf. Pe de o parte statul Qatar, care i-a ajutat masiv pre Fraţii musulmani din Egipt, din Siria, din Libia şi din Tunisia. Si pe de altǎ parte Arabia Sauditǎ şi Emiratele Arabe Unite care îi sprijinǎ pe salafişti. Iar în prezent aceastǎ înfruntare pare sǎ fie cîştigatǎ net de cǎtre Arabia Sauditǎ, aliatul istoric al Statelor Unite. Aici ne aflǎm de fapt în faţa unui paradox tulburǎtor, pentru cǎ mişcarea salafistǎ este chiar mai retrogradǎ şi mai rigoristǎ decît cea a Fraţilor Musulmani. Ceea ce nu pare sǎ zdruncine cu nimic alianţa dintre Statele Unite şi Arabia sauditǎ, ţarǎ ca finanţeazǎ masiv şcolile coranice salafiste pretutineni unde poate. Pentru unii comentatori, diferenţa dintre Fraţii Musulmani şi salafişti ţine de faptul cǎ primii erau dispuşi sǎ simuleze jocul democratic pentru a reuşi islamizarea totalǎ a Egiptului în timp ce al doilea curent doreşte introducerea imediatǎ a Coranului în centrul vieţii sociale.

Un semn al faptului cǎ Arabia Sauditǎ şi Emiratele Arabe Unite revin în forţǎ pe scena politicǎ regionalǎ este şi faptul cǎ ambele ţǎri au anunţat un ajutor imediat de 8 miliarde de dolari în favoarea noii administraţii de la Cairo. Ele au fost şi primele ţǎri care i-au felicitat pe noii reprezentanţi ai puterii dupǎ debarcarea preşedintelui Morsi din funcţia de şef al statului. In favoarea Egiptului face un gest si Kuweitul cu un ajutor de 5 miliarde de dolari. Sub aceastǎ ploaie de bani se aşteaptǎ probabil calmarea spiritelor în Egipt deşi Fraţii Musulmani nu vor accepta probabil marginalizarea lor totalǎ.

Pentru a înţelege mai bine ce se întîmplǎ în Egipt, presa francezǎ i-a invitat în ultimul timp pe mai mulţi politologi şi islamologi arabi sǎ-şi expunǎ pǎrerea. Doi dintre ei semneazǎ un articol în Libération şi explicǎ în ce constǎ de fapt "crima" Fraţilor Musulmani în Egipt şi de ce poporul i-a înlǎturat de la putere. Fraţii Musulmani au încercat de fapt, dupǎ ce au fost aduşi la putere de cǎtre votul popular, sǎ manevreze în aşa fel, prin instituirea unui cadru legislativ, încît sǎ nu mai poatǎ fi niciodatǎ înlocuiţi în mod legal de vreo altǎ coaliţie sau forţǎ politicǎ. Poate cǎ poporul egiptean ar mai fi putut aştepta trei ani pînǎ la viitoare alegeri, spun cei doi specialişti. Dar ar fi fost prea tîrziu. Dupǎ patru ani s-ar fi trezit într-o republicǎ islamicǎ cu sens unic.

Pentru semnatarii respectivului articol, marile manifestaţii care au dus, cu sprijinul armatei, la rǎsturnarea Fraţilor Musulmani reprezintǎ, citez, "o giganticǎ demonstraţie de conştiinţǎ colectivǎ şi de maturitate".

Occidentalii au motive sǎ fie surprinşi în prezent de nuanţele de analizǎ pe care le aduc intelectualii arabi. Pentru cǎ, spun ei, legalitatea democraticǎ este de fapt relativǎ. Iar cînd legalitatea democraticǎ devine albia latentǎ a instaurǎrii unei forme de autocraţie, ea trebuie sǎ cedeze pasul în faţa legalitǎţii revoluţionare de tranziţie. Iatǎ, dacǎ, mai exista vreun dubiu, în ce fazǎ se aflǎ acum Egiptul.

1124

Facebook comments