Lupii singuratici, noua faţă a terorismului

terorist.jpg

Lupii singuratici, noua faţă a terorismului

Teroriştii care acţionează pe cont propriu dau bătăi de cap autorităţilor franceze. Modul în care a acţionat tânărul Alexandre, convertit la islam şi acuzat că l-ar fi atacat şi rănit cu o armă albă pe un soldat în cartierul La Défense, sâmbăta trecută, arată cât de greu este de ghicit profilul tinerilor islamişti. Serviciile de informaţii încearcă - dar nu reuşesc întotdeauna - să-şi adapteze metodele în faţa  acţiunilor acestor "lupi solitari" .

De cele mai multe ori teroriştii au o tipologie comună dar atacurile izolate din ultimele săptămâni, comise la Londra si ulterior la Paris, încep să arate o schimbare a profilului atacatorilor, declara Manuel Valls, ministrul francez de interne într-un interviu acordat ziarului Libération. O certitudine se impune: tânărul Alexandre în vârstă de 22 de ani care l-a atacat şi rănit la gât cu cuţitul pe un soldat care patrula la metroul de La Défense este un francez get beget. "Nici măcar nu e de origine străină", a confirmat poliţia franceză. Se ştie doar că s-a convertit la islam în urmă cu 4 ani.  Momentul în care a comis atacul - trei zile după crima odioasă de la Londra şi o rugăciune făcută cu doar câteva clipe înainte să treacă la acţiune, arată că actul  a fost comis în numele unei ideologii religioase. Apariţia unor astfel de indivizi - fundamentalişti musulmani convertiţi sau nu, dar care nu sunt în evidenţele serviciilor de informaţii, îi pune pe jar pe mai toţi poliţiştii din Occident. Ideal ar fi ca agenţii secreţi să descopere ceeace în limbajul lor numesc "semne slabe" la aceşti "lupi solitari", plecând de la constatarea că numărul actelor terorsite comise de extremişti care s-au autoradicalizat s-au tot înmulţit în ultima vreme, în Franţa dar nu numai. Recentele atacuri islamiste de la Londra sau de la Boston dar şi cazul naţionalistului norvegian Anders Breivik sau grupul neonazist german de la Zwickau stau mărturie.

În Franţa, un raport recent înmânat Direcţiei de Informaţii Interne bazat pe o anchetă amplă realizată după crimele comise de Mohamed Merah anul trecut la Toulouse, preconizează angajarea a 300 de specialişti, în domenii foarte precise: ingineri, cunoscători ai lumii arabe, lingvişti şi informaticieni. Pe lângă aceştia vor fi recrutaţi trei mii de poliţişti pentru a contracara această ameninţare din umbră.  Analiştii spun că va trebui pus accentul cu precădere pe internet şi reţelele sociale, ştiut fiind faptul că "în 80% dintre afacerile teroriste, a existat doar internetul ca factor declanşator". Pentru aceasta, poliţiştii francezi şi-ar dori de exemplu să poată urmări şi reţeaua Skype, lucru tehnic posibil dar juridic interzis.  În Statele Unite însă, teama de lupii solitari e mai veche, teroriştii indigeni sunt luaţi în vizor de serviciile secrete. FBI de exemplu întreţine o "armată" de peste 15 mii de informatori care frecventează cele două mii de moscheei din ţară. În plus, de partea cealaltă a Atlanticului, legea permite serviciilor de informaţii să-i "provoace" pe terorişti, să-i împingă la acte pentru a-i aresta, evident înainte de comiterea acestor. Astfel, din 85 de atentate djihadiste dejucate sau ratate din 1993 încoace, 69 au fost deconspirate graţie agenţilor   FBI.

În urma recentului atac de la Défense dar şi pe baza celor întâmplate în alte ţări occidentale, ministrul francez de interne Manuel Valls constată că "Internetul a devenit astăzi un vector de propagandă, radicalizare şi recrutare pentru terorismul djihadist dar şi pentru celulele de extremă dreaptă. Există în Franţa actualemente o sută de indivizi susceptibili să comită acte criminale şi mai multe sute de persoane radicalizate. Franţa este un stat de drept de unde şi dificultatea de a găsi echilibru între urmărirea şi prinderea oamenilor periculoşi şi garantarea drepturilor şi libertăţilor individuale.