Dosar în L’Express: "Europa masochistǎ"

Suferǎ Europa din cauza unei politici de austeritate prea severǎ? Este Europa prea deschisǎ, prea naivǎ? Se luptǎ ea cu arme inegale în contextul marii competiţii adusǎ de globalizare? Iatǎ alte întrebǎri care apar în contextul campaniei pentru alegerile europene de pe 25 mai. Vom analiza pertinenţa lor şi chiar cîteva rǎspunsuri.

Intrebǎrile sunt fǎrǎ îndoialǎ legitime, şi de fapt ele nici nu sunt noi. Semnalez însǎ cǎ ele reapar într-un dosar publicat de revista L’Express sub un titlu destul de insolit: "Europa masochistǎ". Doi buni cunoscǎtori ai Europei dialogheazǎ de fapt în aceste pagini, un bancher şi patron de presǎ, Matthieu Pigasse, şi un înalt funcţionar, Pascal Lamy.

Primul denunţǎ tot felul de reguli "depǎşite" dupǎ care se conduce Europa, de exemplu faptul cǎ a transformat euro în "ideologie" şi nu îşi utilizeazǎ moneda unicǎ pentru a-şi relansa economia, dupǎ model american sau chinez. Al doilea participant la dezbatere apǎrǎ, dimpotrivǎ, disciplina bugetarǎ. Ambii au publicat în ultimul timp şi cîte o carte legatǎ de contextul actual în Europa şi în lume. Matthieu Pigasse şi-a intitulat cartea "Elogiul anormalitǎţii", şi îl criticǎ vehement de fapt pe preşedintele François Hollande, care s-a dorit un preşedinte "normal", dar cǎruia îi reproşeazǎ lipsa de viziune. Pacal Lamy, fost director al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, a publicat o carte intitulatǎ "Cînd Franţa se va trezi" în care îi cere acestei "dulci Franţe" sǎ iasǎ din somnolenţǎ şi utopie, sǎ înceapǎ sǎ vadǎ lumea aşa cum este, şi sǎ devinǎ, în sînul Europei, un "actor al globalizǎrii".

De ce ar fi Europa "naivǎ"?  Si în ce domeniu s-ar manifesta aceastǎ "naivitate".

Matthieu Pigasse, care se considerǎ un om se stînga, este de pǎrere cǎ Europa ar trebui sǎ se protejeze mai bine fǎrǎ sǎ fie "protecţionistǎ". Citez din reflecţiile sale: "Consider cǎ existǎ o naivitate europeanǎ pentru cǎ Europa acceptǎ sǎ i se impunǎ reguli care nu sunt ale ei şi care apasǎ asupra economiilor noastre." El precizeazǎ, de exemplu, cǎ Europa adoptǎ de la americani norme bancare pe care americanii înşişi nu le aplicǎ. El îşi mai exprimǎ temerea cǎ acordul de liber-schimb negociat de europeni cu americanii ar putea duce la adevǎrate aberaţii. De exemplu ca eventualele litigiile dintre statele europene şi investitorii strǎini sǎ fie reglementate de agenţii private…

Tot împotriva unei anumite naivitǎţi a Europei se exprimǎ şi ministrul francez al economiei, Arnaud Montebourg. El a semnat de altfel un decret prin care apǎrǎ principiul "patriotismului economic", sau mai corect dreptul Franţei de a-şi proteja sectoarele economice esenţiale sau "strategice". Statul avea deja un cuvînt de spus cînd se punea problema cumpǎrǎrii unor intreprinderi franceze specializate în domeniul apǎrǎrii şi al securitǎţii. Ori, spune Arnaud Montebourg într-un interviu publicat în Le Monde, acum s-a terminat cu laxismul, statul va fixa condiţii şi în cazul intreprinderilor legate de sfera apei, a energiei, a sǎnǎtǎţii, a transporturilor şi a telecomunicaţiilor.

Poate cǎ vom avea unele rǎspunsuri legate de întrebǎrile evocate mai sus şi astǎzi 15 mai cu ocazia altei mari dezbateri televizate, între cinci candidaţi la preşedinţia Comisiei Europene, cu zece zile înainte de scrutin. O dezbatere transmisǎ în toate ţǎrile europene şi care va avea loc în sediul Parlamentului European de la Bruxlles.

Este Europa şi prea "deschisǎ"?

Dacǎ ar fi sǎ ne luǎm dupǎ un vast dosar publicat de cotidianul Le Figaro, da, s-ar pǎrea cǎ Europa are o problemǎ gravǎ cu imigraţia clandestinǎ. Europa rǎmîne, poate nu deschisǎ cît "vulnerabilǎ" în faţa imigraţiei clandestine despre care Le Fiagro spune cǎ va deveni "o bombǎ polticǎ". Cotidianul de dreapta publicǎ şi cifrele unui raport "şoc". Astfel, se constatǎ creşterea cu 48 la sutǎ a numǎrului de clandestini, cei mai mulţi venind din Siria, Maroc, Afganistan, Eritreea, dar şi din Albania. Numǎrul de cereri de azil a crescut cu 30 la sutǎ, ceea ce înseamnǎ, mai concret, cǎ anul trecut au cerut azil politic în Europa 350 000 de persoane sau chiar 400 000.

Se mai constatǎ cǎ FRONTEX, Agenţia europeanǎ pentru supravegherea frontierelor exterioare ale Europei este confruntatǎ cu o misiune imposibilǎ, şi cu diminuarea bugetului, de altfel. Iar în aceastǎ Europǎ asediatǎ, nu numai de imigranţi economici ci şi de refugiaţi de rǎzboi, subiectul a fost prea puţin abordat de principalele partide europene, conservator şi socialist, mai constatǎ Le Figaro. Subiectul nu lipseşte însǎ din panoplia populiştilor şi a extremei drepte, ceea ce explicǎ poate audienţa lor în creştere.