Taxa pe tranzacţiile financiare: naştere timidǎ

taxe-tobin-transaction-financiere.jpg

credit foto: leblogfinance.com

In Europa va fi aplicatǎ începînd cu 2016 o taxǎ pe tranzacţiile financiare. Intr-o primǎ fazǎ însǎ ea va viza doar produsele derivate şi anumite acţiuni. Proiectul a fost iniţial mult mai ambiţios dar s-a izbit de multe rezerve.

Nu suntem în faţa unei veritabil şoc şi nici a unei revoluţii destinate sǎ moralizeze capitalismul, aşa cum doreau unii lideri europeni, dar ceva, ceva tot s-a întîmplat. Zece ţǎri europene, printre care Franţa, Germania, Italia şi Spania au decis sǎ facǎ un pas înainte pentru taxarea sectorului speculativ.

Ministrul francez al finanţelor, Michel Sapin, salutǎ "o dublǎ ambiţie, la nivelul conţinutului şi al calendarului", întrucît mǎsura va intra în vigoare relativ repede. Si tot el adaugǎ: "este important sǎ arǎtǎm Europei cǎ suntem capabili sǎ avansǎm şi sǎ transformǎm în practicǎ idei care multǎ vreme au rǎmas la stadiul de proiect".

Avem de-a face de fapt cu un proietc care nu este pus sub semnul obligativitǎţii: intrǎ în club doar cine doreşte. Ideea are însǎ în continuare adversari redutabili în frunte cu sectorul financiar şi cu Marea Britanie. Si alte ţǎri participǎ la fronda condusǎ de Londra, cum ar fi Suedia care considerǎ cǎ mǎsura a fost adoptatǎ fǎrǎ consultǎri politice suficiente şi cǎ respectiva taxa va fi… costisitoare şi ineficientǎ. Iar Federaţia europeanǎ a bancherilor declarǎ cǎ taxa va afecta economia pentru cǎ va penaliza creşterea economicǎ.

O ţarǎ ca Olandǎ rǎmîne în expectativǎ şi considerǎ proiectul ca fiind destul de vag.

Parisul, care este unul dintre principalii iniţiatori ai proiectului, pune în luminǎ faptul cǎ taxarea sectorului speculativ ar putea aduce, într-o primǎ fazǎ, între 30 şi 35 de miliarde de euro bugetului comunitar. Si aceasta doar prin taxarea cu 0,1 la sutǎ a acţiunilor şi obligaţiunilor, şi cu 0,01 la sutǎ de derivatelor. O modalitate de a spune cǎ efortul de solidaritate nu este chiar mare, dimpotrivǎ. Numeroase alte voci, în special diverse organizaţii neguvernamentale, criticǎ însǎ lipsa de ambiţie a proiectului. Pe lista celor zece ţǎri care au semnat acordul se mai aflǎ Austria, Belgia, Estonia, Grecia, Portugalia şi Slovacia.