Alstom, un vechi simbol al reuşitei industriale franceze, în dificultate

Firma Alstom, care pînǎ nu demult simboliza excelenţa industrialǎ a Franţei, se vede fragilizatǎ în contextual concurenţei internaţionale. O întreagǎ secţiune a firmei, specializatǎ în domeniul energiei, urmeazǎ sǎ fie vîndutǎ, ceea ce alimenteazǎ o nouǎ polemicǎ legatǎ de dezindustrializarea Franţei.

La prima vedere nimic nu e grav. In lumea de astǎzi firmele mai mari le înghit pe cele mici, fuziunile sunt numeroase şi formarea unor lideri industriali mondiali în diverse domenii ţine de strategia naturalǎ a suprevieţuirii în plinǎ globalizare. Pentru Franţa, însǎ, Alstom reprezintǎ mai mult decît o firmǎ. Acest nume a fost sinonim cu acela de mîndrie naţionalǎ în materie de industrie. Dupǎ al doilea rǎzboi mondial Alstom s-a impus pe plan european şi mondial ca o firmǎ solidǎ, cu reputaţie. Ea a fabricat cîteva generaţii de locomotive şi apoi celebrele trenuri de mare vitezǎ, dar şi turbine pentru hidrocentrale sau centrale nucleare. De mai multe ori însǎ statul francez a trebuit sǎ intervinǎ pentru a salva firma, care şi-a extins activitǎţile şi s-a expus astfel poate mai mult decît trebuia.

In prezent a devenit limpede cǎ Alstom trebuie sǎ se separe de secţiunea sa axatǎ pe energie, şi doi cumpǎrǎtori şi-au depus candidatura: germanul Siemens şi americanul General Electric. Statul francez ar vrea ca Alstom sǎ se asocieze mai degrabǎ cu germanii, pentru a forma eventual un grup competitiv european în materie de energie, aşa cum este cazul cu Airbus în materie de aeronauticǎ. Consiliul de administraţie al firmei Alstom este însǎ de pǎrere cǎ oferta americanǎ, care se ridicǎ la 12 miliarde 350 de milioane de euro este mai interesantǎ. Secţiunea care urmezǎ sǎ fie vîndutǎ dispune de 65000 de angajaţi pretutindeni în lume, dintre care 9000 în Franţa, şi reprezintǎ 70 la sutǎ din cifra de afaceri a firmei Alstom.

Intreaga firmǎ Alstom dispune de 93 000 de salariaţi în lume dintre care 18 000 în Franţa şi 9000 în Germania. Americanul General Electric dǎ asigurǎri cǎ locurile de muncǎ vor fi conservate în Franţa şi cǎ tot pe teritoriul Hexagonului vor fi menţinute principalele activitǎţi.

Sindicatele nu cred însǎ în aceste promisiuni şi cer statului sǎ intervinǎ pentru prezervarea integritǎţii gurpului. Statul francez, care nu mai este acţionar al grupului din 2006, are un cuvînt de spus, dar este greu de crezut cǎ în context de crizǎ ar putea naţionaliza grupul, aşa cum cer unii sindicalişti.