Geneva: discuţii legate de criza ucraineanǎ pe fond de scepticism şi de provocǎri în estul Ucrainei

La Geneva are loc o primǎ conferinţǎ internaţionalǎ destinatǎ sǎ calmeze situaţia din Ucraina, ceea ce nu se va realiza însǎ  într-o singurǎ zi. Nimeni nu aşteaptǎ vreun miracol sau vreun acord decisiv de la aceastǎ întîlnire care rǎmîne totuşi importantǎ, ca o primǎ luare de contact, mai ales cǎ Rusia a acceptat sǎ discute cu reprezentanţi de la Kiev. O parte a presei europene considerǎ cǎ discuţiile de la Geneva sunt "cruciale" sau cǎ ar fi cele "ale ultimei şanse". Ideal ar fi ca ele sǎ marcheze începutul unui proces diplomatic serios de naturǎ sǎ ducǎ la gǎsirea unor soluţii fǎrǎ vǎrsare de sînge.

Reuniunea este gǎzduitǎ într-un mare hotel de la Geneva şi participǎ la ea ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, cel ucrainean, Andrii Deştiţa, iar pe post de mediatori se aflǎ şeful diplomaţiei americane, John Kerry şi şeful diplomaţiei europene, Catherine Ashton.

Reuniunea a fost prefaţatǎ de declaraţii cu caracter de avertisment, dar şi cu oferte de dialog, atît de partea rusǎ cît şi de partea occidentalǎ.

Vladimir Putin a intervenit la televiziune, la Moscova, pentru a-şi exprima poziţia şi marca terenul. Din tot ce a spus meritǎ reţinut faptul cǎ liderul de la Kremlin se aflǎ într-o poziţie de forţǎ. El ameninţǎ în mod clar Ucraina cu o intervenţie militarǎ dacǎ regimul de la Kiev nu acceptǎ condiţiile sale. Mai precis, el cere "garanţii" în vederea respectǎrii drepturilor ruşilor din Ucraina. Vladimir Putin nu se teme nici de sancţiuni şi nici de Alianţa Atlanticǎ, şi o afirmǎ cu un oarecare dispreţ. In treacǎt el a transmis un avertisment şi Moldovei afirmînd cǎ Transnistria trebuie sǎ aibǎ "dreptul de a decide singurǎ de soarta sa". Vladimir Putin neagǎ faptul cǎ agenţi ruşi ar fi implicaţi în insurecţiile pro-ruse din estul şi sudul Ucrainei, deşi Kievul pretinde cǎ dispune de probe în acest sens.

De partea lor, occidentalii au prefaţat reuniunea avertizînd cǎ în absenta unei soluţii diplomatice vor continua sǎ înǎspreascǎ sancţiunile la adresa Rusiei. "De fiecare datǎ cînd ruşii vor lua mǎsuri destinate sǎ destabilizeze Ucraina şi sǎ-i încalce suveranitatea, Rusia va trebui sǎ suporte consecinţele actelor sale" a declarat la Washington preşedintele american Barack Obama.

In acest context. Parisul pledeazǎ şi el pentru sancţiuni dar intreprinderile franceze, foarte numeroase în Rusia, îşi exprimǎ neliniştea.

Preşedintele francez François Hollande a evocat, joi 17 aprilie, dupǎ o întîlnire cu premierul ceh Bohuslav Sobutka, atît posibilitatea recurgerii la sancţiuni cît şi necesitatea gǎsirii unei soluţii politice. Citez din declaraţia sa: "Trebuie, în acelaşi timp, sǎ dǎm dovadǎ de fermitate în aplicarea unor sancţiuni graduale, dar şi sǎ facem tot ce este posibil pentru ca în Ucraina sǎ învingǎ raţiunea şi sǎ fie gǎsitǎ o soluţie paşnicǎ."  Preşedintele francez a mai subliniat cǎ europenii ar putea lua o decizie în materie de înǎsprire a sancţiunilor chiar sǎptǎmîna viitoare, cu ocazia unei reuniuni extraordinare la nivel înalt programatǎ la Bruxelles.

In paralel, însǎ, pentru multe intreprinderi franceze, dar şi europene, cuvîntul "sancţiuni" este de naturǎ sǎ provoace coşmaruri. Franţa este în prezent al treilea investitor strǎin în Rusia. 6000 de intreprinderi franceze lucreazǎ cu ruşii, iar 1200 sunt implantate pe teritoriul rus. Nu întîmplǎtor deci, Camera de comerţ franco-rusǎ de la Moscova a publicat un comunicat în care îşi exprimǎ "extrema preocupare" în faţa escaladǎrii violenţei în estul Ucrainei, şi cere angajarea unui "dialog constructiv" în vederea gǎsirii unei soluţii politice.

Acest comunicat trebuie plasat în contextul în care Rusia îşi pregǎteşte deja un arsenal juridic pentru a contracara sancţiunile occidentale. Cotidianul catolic La Croix aratǎ într-un articol cǎ senatorii ruşi examineazǎ un proiect de lege în virtutea cǎruia Kremlinul ar putea confisca bunurile intreprinderilor occidentale de pe teritoriul Rusiei. In prezent numeroase acorduri şi proiecte de investiţii sunt suspendate între ruşi, pe de o parte, Uniunea Europeanǎ şi occidentalii în general pe de altǎ parte.