Rusia şi reinventarea Europei

Rareori Europa a avut, în acelaşi timp, doi oaspeţi atît de importanţi precum preşedintele american Barack Obama şi preşedintele chinez Xi Jinping. Primele douǎ mari puteri economice ale lumii şi-au trimis de fapt reprezentanţii cei mai înalti într-un periplu prin cîteva capitale europene, iar în contextul tensiunilor provocate de criza ruso-ucraineanǎ aceste vizite sunt de naturǎ sǎ suscite numeroase reflecţii. Una dintre ele poate fi formulatǎ sub forma unei întrebǎri: oare nu ar trebui reinventatǎ Europa?

Drumurile celor doi preşedinţi s-au încrucişat de altfel în Europa, cu ocazia summit-ului de la Haga dedicat securitǎţii nucleare. Preşedintele chinez şi-a continuat periplul la Lyon, în Franţa, pe 26 şi 27 martie a urmat etapa parizianǎ, urmînd sǎ se ducǎ apoi la Berlin şi la Bruxelles. Liderul de la Casa Albǎ, dupǎ etapa olandezǎ, a continuat cu o vizitǎ la Bruxelles, iar joi 27 martie s-a deplasat la Roma.

Cei doi a se aflǎ în vizitǎ într-o Europǎ angoasatǎ, neliniştitǎ, care nu a depǎşit încǎ o gravǎ crizǎ economicǎ, o Europǎ surprinsǎ recent de brutalitatea cu care Putin a ocupat Crimeea. Aceastǎ Europǎ pe care o viziteazǎ Barack Obama şi Xi Jinping mai este una fragilǎ din punct de vedere instituţional, dependentǎ de americani la capitolul securitǎţii ei, divizatǎ cînd vine vorba de luat decizii importante, cum ar fi sancţionarea Mascovei pentru modul în care destabilizeazǎ acum Ucraina.

Europa vizitatǎ de liderii primelor douǎ mari puteri economice ale lumii mai este una dependentǎ de energia care vine din Rusia precum şi de investiţiile care vin din China şi din Statele Unite. Este o Europǎ asediatǎ de imigraţia provenind din Magreb, Africa şi Orientul Apropiat, este o Europǎ a cǎrei diplomaţie nu mai are aceeaşi autoritate ca altǎdatǎ şi care se teme atît de buldozerul economic chinez cît şi de cel american. Nu ştim la aceastǎ orǎ ce are Vladimir Putin în mintea sa, dacǎ vrea sǎ refacǎ Uniunea Sovieticǎ sau nu, dar este greu de crezut cǎ ar intenţiona sǎ-şi trimitǎ tancurile de la est spre vest, pînǎ la Paris sau la Amsterdam. In schimb, marile grupuri americane, dacǎ ar putea, ar transforma imediat Europa într-o colonie comercialǎ, impunînd ţǎrilor de pe vechiul continent, deja modelate de doctrina ultra-liberalǎ, un model şi mai agresiv. Nu întîmplǎtor europenii, care au acum atîta nevoie de Barack Obama pentru a le demonstra ruşilor cǎ nu sunt singuri în faţa sa, rǎmîn prudenţi şi reticienţi în faţa acordului de liber-schimb pe care îl propun americaniii. Nici China nu s-ar purta cu mǎnuşi faţǎ de europeni, iar dacǎ ar putea cumpǎra mai multe porturi, obiective industriale, imobile, castele şi podgorii pe teritoriul european, ar face-o fǎrǎ nici o ezitare, fǎrǎ prea multǎ grijǎ faţǎ de ceea ce înseamnǎ patrimoniul şi tradiţiile Europei.

Este Europa o cetate asediatǎ? Iatǎ o întrebare care se impune aproape singurǎ în acest context iar rǎspunsul este DA. Europa, care la începutul primului rǎzboi mondial domina 80 la sutǎ din plenetǎ, spaţiul care a inventat democraţia şi statul de drept, ca şi capitalismul sǎlbatic de altfel, se aflǎ la o încrucişare de drumuri istorice. Iar criza ruso-ucraineanǎ, devenitǎ o crizǎ ruso-occidentalǎ, îi determinǎ pe unii eseişti, oameni politici, filozofi şi istorici sǎ se întrebe dacǎ nu cumva ar fi momentul ca Europa sǎ se reinventeze.

Intr-un articol publicat în revista l’Express eseistul Jacques Attali spune: "Niciodatǎ nimeni nu a citit vreun rînd scris de mine în care sǎ aprob regimul actual din Rusia şi strategia sa internaţionalǎ. Dar interesul Occidentului, şi mai precis al Europei, nu este acela de a înfrunta Rusia. Dimpotrivǎ, este de a face tot posibilul pentru a integra acest mare vecin în spaţiul de drept european". Iatǎ o frazǎ cheie, care sunǎ ca un program pentru viitoarele decenii. Un şantier geopolitic şi istoric gigantic, de care europenii nu s-au prea ocupat pînǎ acum, dar pe care actuala crizǎ ruso-occidentalǎ îl plaseazǎ în atenţia capitalelor europene ca pe o urgenţǎ. Jacques Attali nu este singurul care gîndeşte astfel.

Dupǎ emoţia primelor reacţii faţǎ de modul în care Putin a încorporat Crimeea, dupǎ prima rundǎ de sancţiuni anunţate de occidentali la adresa Rusiei, reflecţia legatǎ de marele vecin de la rǎsǎrit începe sǎ se nuanţeze, cel puţin în presa francezǎ.