Tensiuni în Bosnia pe fond de multiple eşecuri economice şi instituţionale

In Bosnia, şomajul şi sǎrǎcia au declanşat o revoltǎ popularǎ fǎrǎ precedent de la rǎzboiul de acum 20 de ani. De notat cǎ numai entitatea croato-musulmanǎ este în efervescenţǎ, sîrbii din Bosnia nu s-au alǎturat mişcǎrii, ceea ce pune în evidenţǎ persistenţa unor resentimente profunde în aceastǎ zonǎ a Balcanilor

Comunitatea internaţionalǎ a reuşit, în 1995, sǎ punǎ capǎt unui rǎzboi care a durat în Bosnia timp de patru ani şi s-a soldat cu o sutǎ de mii de victime. Armele au tǎcut dar ţara nu şi-a regǎsit nici liniştea şi nici prosperitatea. Odatǎ cu pacea impusǎ prin acordurile de la Dayton, Bosnia s-a vǎzut obligatǎ sǎ adopte instituţii politice extrem de complicate. O veritabilǎ ecuaţie matematicǎ a fost atunci utilizatǎ, cu trei necunoscute, pentru a materializa împǎrţirea puterii între musulmani, croaţi şi sîrbi. Consecinţa este cǎ instituţiile nu funcţioneazǎ iar ţara nu progreseazǎ.

Federaţia croato-musulmanǎ, una din entitǎţile bosniace, formatǎ din zece cantoane, dispune de 180 000 de salariaţi pentru 3 800 000 de locuitori. O administraţie demnǎ de universul lui Kafka, teren ideal pentru proliferarea corupţiei. In Bosnia, cea mai micǎ decizie trebuie sǎ fie luatǎ prin consensul celor trei comunitǎţi, de unde paralizia aproape continuǎ şi criza permanentǎ. Oamenii politici se complac într-o gîlceavǎ fǎrǎ sfîrşit, de unde şi sentimentul populaţiei cǎ toate partidele sunt de fapt o apǎ şi un pǎmînt şi cǎ nici unul nu poate fi credibil.

Dintre toate statele din Balcani, Bosnia are perspectivele cele mai incerte în materie de apropiere de Uniunea Europeanǎ. Rata şomajului este, în mod oficial, de 44 la sutǎ, ceea ce înseamnǎ cǎ un bosniac din doi nu are de lucru. Totuşi, munca la negru este destul de rǎspînditǎ, ceea ce ar însemna cǎ rata realǎ a şomajului n-ar fi decît de 27 la sutǎ. Un bosniac din cinci este considerat ca fǎcînd parte din categoria sǎracilor.

Imaginile provenite de la Sarajevo, Tuzla, precum şi alte oraşe şi localitǎţi din Bosnia pun în luminǎ o veritabilǎ exasperare a populaţiei. Nu este exclus însǎ ca manifestanţii bosniaci sǎ fi fost  influienţaţi şi de criza ucraineanǎ.

In ce priveşte revendicǎrile lor, ele nu sunt de naturǎ sǎ ducǎ la o ameliorare imediatǎ a condiţiilor de viaţǎ. Manifestanţii cer demisia actualilor lideri ai entitǎţii croato-musulmane, şi organizarea unor noi alegeri, dupǎ noi reguli. Ceea ce ar implica o modificare constituţionalǎ pe care sîrbii nu sunt dispunşi însǎ sǎ o accepte.  De altfel, liderii sîrbi din Bosnia au şi afirmat cǎ actualele revolte pun în evidenţǎ carenţele instituţionale ale ţǎrii. Iar Belgradul, extrem de atent la ce se întîmplǎ pe teritoriul entitǎţii sîrbilor bosniaci, le-a cerut acestora sǎ menţinǎ stabilitatea.

Ceea ce se întîmplǎ în prezent în Bosnia provoacǎ neliniştea Uniunii Europene, care nu exclude perspectiva trimiterii unui contingent pentru a impune calmul. Dupǎ un prim val de violenţe, marcat prin incendii şi ocuparea mai multor instituţii guvernamentale, nemulţumiţii par sǎ fi optat acum pentru manifestaţii paşnice. Agenţia France Presse citeazǎ în context un manifestant din oraşul Mostar, care spune: "de fapt, nou suntem prinşi între douǎ focuri, între douǎ tipuri de criminali, politicienii şi huliganii, ceea ce mǎ sperie. Trebuie sǎ continuǎm sǎ manifestǎm paşnic".