Bruxelles: un summit dedicat bugetului dar şi stimulării moralului

buget-buget.jpg

credit foto: ouest-france.fr

La Bruxelles liderii europeni se reunesc joi şi vineri pentru a stabili bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Un exerciţiu extrem de dificil în condiţiile în care criza economică şi bugetară a afectat puternic în ultimii ani numeroase ţări din Europa iar vechiul principiu al solidarităţii europene a fost pus la grea încercare.

Bugetul pentru perioada 2014-2020 trebuia decis încă din luna noiembrie anul trecut, dar la acea oră liderii europeni nu au reuşit să se înţeleagă. Intre timp preşedintele Consiliului Europei, Herman Van Rompuy, a încercat să ajungă la un nou compromis dialogînd şi negociind cu toată lumea. Pentru a rezuma, putem spune că la cererea Germaniei, a Marii Britanii, a Olandei şi a ţărilor nordice, Herman Van Rompuy a operat reduceri substanţiale. Altfel spus Uniunea Europeană îşi va reduce cheltuielile, spre îngrijorarea altor ţări precum şi a multor europeni care se văd deja privaţi de multe programe sau fonduri de dezvoltare.

Actuala ”bătălie” în jurul bugetului mai pune însă în lumină ceva: o anumită oboseală a Uniunii Europene. Acest edificiu unic în lume prin ambiţia sa de a integra un mare număr de popoare în numele unor valori comune, această construcţie deci trece acum printr-un moment de criză, de îndoială, de lipsă de vizibilitate. Uniunea Europeană pare o cetate asediată, atît din exterior pentru că primeşte şocul mondializării, cît şi din interior întrucît democraţia şi libertatea sunt cangrenate de reţele mafiote şi de corupţie. Uniunea Europeană a mai trecut prin momente dificile dar parcă niciodată nu s-a confruntat cu atîtea probleme în acelaşi timp. Un anume vînt de scepticism bate din multiple direcţii, uneori chiar şi dinspre acele ţări care şi-au dorit cu ardoare să intre în Uniunea Europeană.

Un esesist francez evoca nu de mult şi termenul de „oboseală a democraţiei”. Multă deziluzie se mai ascunde în contextul actualei crize, deziluzia celor care credeau că Uniunea Europeană şi moneda unică erau astfel concepute încît să reziste tuturor intemperiilor economice, inclusiv atacurilor speculative şi presiunii comerţului neloial. In acest context, prima urgenţă a liderilor europeni este ca, prin deciziile lor să repună pe şine construcţia europeană şi să-i facă pe europeni să aibă din nou încredere în Europa. Chiar şi economiştii recunosc că „moralul” cetăţenilor este un element important într-un context dificil şi că el poate influienţa chiar şi mecanismele economice. Europa se cere reinventată, reexplicată, redinamizată pentru a redeveni o casă comună şi nu un simplu supermarket.