Criza ucraineanǎ: în cǎutarea unei soluţii politice

In timp ce la Kiev puterea pare tot mai dispusǎ la concesii în faţa opoziţiei, în timp ce Parlamentul ucrainean încearcǎ la rîndul sǎu sǎ contribuie la gǎsirea unei soluţii politice şi la evitarea unui rǎzboi civil în Ucraina, şi Moscova şi-a modificat tonul faţǎ de criza ucraineanǎ. Atitudinea fermǎ a occidentalilor şi presiunile exercitate de ei în acest context, chiar şi în ordine dispersatǎ, încep sǎ-şi facǎ efectul.

Chiar dacǎ opinia publicǎ occidentalǎ şi mai ales cancelariile occidentale au reacţionat relativ lent în faţa crizei ucrainiene, totuşi putem spune cǎ blocul occidental şi în general lumea democraticǎ au afişat o unitate exemplarǎ în faţa acestei crize izbucnitǎ la frontierele ei rǎsǎritene. Statele Unite, Canda, Uniunea Europeanǎ, Alianţa Atlanticǎ, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, ONU, fiecare dintre marile capitale occidentale precum şi ţǎri care au aparţinut fostului bloc comunist precum Polonia,  toate aceste voci deci şi-au exprimat în ultimile sǎptǎmîni solidaritatea cu opoziţia din Ucraina.

Iar declaraţii continuǎ sǎ vinǎ. Canada a subliniat cǎ urmǎreşte orǎ de orǎ evoluţia evenimentelor din Ucraina şi de la Kiev, din numeroase motive printre care şi acela cǎ pe teritoriul canadian trǎiesc un milion de ucrainieni. Miercuri 29 ianuarie, cancelara germanǎ Angela Merkel, unul dintre puţinii lideri ai Europei pe care Vladimir Putin îi priveşte cu respect, a declarat cǎ opozanţii ucrainieni apǎrǎ valorile Europei şi cǎ vocea lor trebuie ascultatǎ.

Secretarul general al Alianţei Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, nu ezitǎ sǎ spunǎ clar, într-un interviu acordat cotidianului Le Figaro, cǎ viitorul Ucrainei se aflǎ în cadrul Uniunii Europene şi al Alianţei Atlantice.

Franţa şi-a exprimat în mod clar nemulţumirea în momentul în care au fost decretate în Ucraina legile extrem de represive faţǎ de manifestanţi, iar ambasadorul Ucrainei la Paris a fost convocat la Ministerul de externe pentru a i se transmite decepţia şi faptul cǎ Franţa condamnǎ respectivele mǎsuri.

Pentru a rezuma, putem spune cǎ aceste presiuni continuǎ, şi nu întîmplǎtor doamna Catherine Ashton, reprezentanta diplomaţiei europene, se aflǎ într-o misiune de mediere la Kiev.  

Se pregǎteşte însǎ Vladimir Putin sǎ renunţe la planurile sale legate de Ucraina, sau cel puţin sǎ le revizuiascǎ? Iatǎ noile întrebǎri pe care şi le pun comentatorii. Pînǎ acum preşedintele rus a mizat pe autoritatea liderului de la la Kiev, preşedintele Viktor Ianukovici, pe care l-a teleghidat de fapt cum a vrut de la Moscova. Începe sǎ se consoleze oare liderul de la Kremlin cu ideea cǎ Ianukovici ar putea fi obligat sǎ plece de la putere mai repede decît era prevǎzut? Sunt şi noile întrebǎri care apar în presa francezǎ, mai ales dupǎ reuniunea la vîrf Uniunea Europeanǎ – Rusia desfǎşuratǎ marţi la Bruxelles.

Cotidianul Le Monde considerǎ cǎ Viktor Ianukovici dǎ acum înapoi, sau mai bine zis a renunţat sǎ recurgǎ la forţǎ şi datoritǎ presiunii oligarhilor. Pentru cǎ oligarhii ucrainieni, faţǎ de cei ruşi, nu sunt cu totul la ordinul puterii ci dimpotrivǎ, şi-au pǎstrat un rol politic. In Ucraina oligarhii au chiar şi un partid iar mulţi dintre deputaţi sunt de fapt controlaţi de anumiţi oligarhi. 

Intr-un editorial publicat în cotidianul Libération analistul Bernard Guetta considerǎ cǎ actuala crizǎ ucraineanǎ reprezintǎ o veritabilǎ lecţie pentru Uniunea Europeanǎ. Sau mai bine spus o triplǎ lecţie. Europenii trebuie sǎ înţeleagǎ în primul rînd cǎ modelul social pe care l-au construit, şi care reprezintǎ un ideal pentru zeci de milioane de alte  persoane dinafara Uniunii, trebuie cu orice preţ conservat, ameliorat, promovat. Mesajul opozanţior ucrainieni, de douǎ luni de cînd a început mişcarea lor este de fapt acesta: nu vrem modelul autoritar rus, vrem modelul democratic european. A doua lecţie care se impune, scrie Bernard Guetta, este una amarǎ pentru Europa. Citez din articol: "Uniunea Europeanǎ a dat dovadǎ de iresponsabilitate atunci cînd a frînat ardoarea unor ţǎri precum Suedia sau Polonia care doreau o apropiere rapidǎ de Ucraina. In aceastǎ crizǎ marele vinovat este Uniunea Europeanǎ, care nu are mijloace la nivelul atracţiei pe care o exercitǎ".  

In ce priveşte a treia "lecţie" pentru europeni, ea este una de strategie. Nu trebuie ca Ucraina sǎ devinǎ miza unei bǎtǎlii între Uniunea Europeanǎ şi Federaţia rusǎ, Ucraina trebuie sǎ fie un "pod între aceşti doi piloni ai continentului nostru, pentru cǎ numai dialogul dintre ei îi poate asigura stabilitate", mai scrie Bernard Guetta.