François Hollande în Turcia pentru "normalizarea" relaţiilor dintre cele douǎ ţǎri

Preşedintele François Hollande se aflǎ în Turcia, vizitǎ pusǎ sub semnul normalizǎrii relaţiilor dintre cele douǎ ţǎri dupǎ o lungǎ prioadǎ de stagnare în materie de schimburi comerciale, şi de "rǎcealǎ" pe plan diplomatic. Momentul vizitei este însǎ delicat pentru cǎ Turcia traverseazǎ o veritabilǎ crizǎ politicǎ iar "modelul turc" începe sǎ-şi arate limitele. 

Pare paradoxal dar acesta este adevǎrul: timp de zece ani Turcia a afişat un dinamism economic de invidiat dar Franţa nu a profitat de el. Timp de zece ani Turcia a fost consideratǎ drept un veritabil model pentru lumea arabo-musulmanǎ, demonstrînd cǎ islamul şi democraţia sunt compatibile, dar Franţa a dus o politicǎ extrem de prudentǎ faţǎ de Ankara. Acum, însǎ, cînd economia Turciei dǎ semne de obosealǎ iar aşa-zişii islamişti moderaţi par sǎ fi intrat într-o fazǎ de autoritarism evident, iar islamizarea societǎţii turce este tot mai puternicǎ, Franţa doreşte "normalizarea" relaţiilor cu Turcia.

François Hollande avea deja aceastǎ intenţie la ora la care era candidat la prezidenţiale, şi la ora la care tot ce fǎcea adversarul sǎu, Nicolas Sarkozy, era supus unui foc critic acerb. Acum însǎ, dupǎ cum aratǎ un comentator al Agenţiei France Presse, existǎ riscul ca prin aceastǎ vizitǎ şeful statului francez sǎ cauţioneze derivele autoritare ale premierului turc Recep Tayyip Erdogan. Iatǎ de ce, mai scrie France Presse, mediile de informare vor fi extrem de atente la toate declaraţiile şi gesturile preşedintelui francez în Turcia.

Pentru moment, vizita se desfǎşoarǎ conform protocolului şi a început prin depunerea unei coroane de flori la mormîntul lui Mustafa Kemal Atatürk, pǎrintele Republicii turce. In actualul context, acest gest al lui François Hollande meritǎ însǎ interpretat în sensul unui ataşament al Franţei faţǎ de doctrina kemalistǎ, cel puţin în ceea ce priveşte unele aspecte ale ei, ţinînd de laicitate de exemplu. Dacǎ Mustafa Kemal Atatürk s-ar ridica astǎzi din mormînt, ar fi cu siguranţǎ extrem de nemulţumit de drumul pe care merge societatea turcǎ. Statul laic pe care l-a creat el este serios ameninţat de puterea islamo-conservatoare, iar occidentalizarea pe care o dorea pare frînatǎ de un discurs identitar defavorabil Europei.

Sǎptǎmîna trecutǎ Comisia Europeanǎ a ţinut sǎ-l avertizeze pe premierul turc cǎ apropierea ţǎrii sale de Europa riscǎ sǎ fie compromisǎ dacǎ Ankara nu va asuma reformele necesare în vederea respectǎrii statului de drept în Turcia. Ar fi normal ca aceleaşi nelinişti sǎ fie exprimate şi de François Hollande cu ocazia actualei vizite.

In paralel, însǎ, francezii sunt interesaţi sǎ semneze cîteva contracte importante cu turcii, de unde temerea cǎ unele reproşuri legate de partea politicǎ vor fi formulate în termeni edulcoraţi. Anul trecut a fost unul destul de bun pentru intreprinderile franceze în Turcia care au semnat contracte în valoare de 15 miliarde de euro. Alte contracte se profileazǎ însǎ la orizont, în domeniul nuclear, al infrastructurilor, al transporturilor. Ankara a prevǎzut pentru viitorii ani investiţii de 30 de miliarde de euro în domeniul feroviar, domeniu în care Franţa exceleazǎ.

La Instanbul, François Hollande va participa de altfel la un Forum axat pe transport şi energie, sectoare în care cele douǎ ţǎri ar urma sǎ semneze acorduri.

Mai rǎmîne problema sprijinului pe care îl aşteaptǎ Turcia din partea Franţei în vederea integrǎrii Europene. Poziţia lui Nicolas Sarkozy era clarǎ, în sensul cǎ el se opunea net acestei integrǎri. François Hollande va încerca probabil sǎ-şi forjeze o altǎ poziţie, dar va fi obligat sǎ ţinǎ cont de sondajele din Franţa. Pentru cǎ la acest capitol francezii îi dau de fapt dreptate fostului preşedinte: 83 la sutǎ dintre ei sunt ostili intrǎrii Turciei în Uniunea Europeanǎ.