Ucraina – pe fond de impas politic grupurile de protestatari se radicalizeazǎ

In Ucraina asistǎm la o evidentǎ radicalizare a unei pǎrţi a opoziţiei care ridicǎ noi barricade şi anunţǎ cǎ va continua strategia de ocupare a instituţiilor oficiale. A fost cazul, duminicǎ 26 ianuarie, la Kiev, cînd a fost ocupat Ministerul Justiţiei. In acelaşi timp apelurile la dialog se multiplicǎ iar Uniunea Europeanǎ, dar şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, încearcǎ sǎ joace un rol mai activ în acest context. Analizǎm acest dosar şi semnificaţia ultimilor evenimente.

Protestatarii care au ocupat la Kiev Ministerul Justiţiei le-au declarat jurnaştilor strǎini, printre care si unui corespondent al RFI-ului, cǎ respectiva instituţie reprezintǎ pentru ei, citez, "un minister al prostituţiei". Altfel spus o instituţie care nu mai are independenţǎ, care se supune orbeşte ordinelor venite de la preşedintele Ianukovici, şi care în prezent este împuternicitǎ sǎ-i condamne pe manifestanţi la pedepse de pînǎ la 15 ani de închisoare. Nu întîmplǎtor protestatarii de la Kiev, deveniţi de fapt veritabili insurgenţi, au ţinut sǎ ocupe acest loc cu încǎrcǎturǎ simbolicǎ. Protestatarii au avertizat cǎ şi alte ministere, precum cel de interne sau cel al afacerilor externe, ar putea fi vizate.

In mod evident liderii opoziţiei nu mai controleazǎ, cel puţin la Kiev, unele grupuri care s-au radicalizat, organizat, echipat cu cǎşti şi alte accesorii destinate luptelor de stradǎ. Este simptomatic faptul cǎ noaptea trecutǎ unul dintre liderii opoziţiei, Vitali Kliciko, a încercat sǎ-i convingǎ pe insurgenţi sǎ evacueze ministerul, dar aceastǎ operaţiune de "mediere" nu a dat nici un rezultat. De unde avertismentul lansat de putere în legǎturǎ cu o posibililǎ decretare a stǎrii de urgenţǎ.

O specialistǎ în problemele Ucrainei aratǎ în cotidianul Libération cǎ la Kiev asistǎm la o încercare de instaurare a unei "democraţii directe". In jur de 80 de asociaţii şi organizaţii care nu mai cred nici în echipa de la putere şi nici în liderii opoziţiei sunt de fapt prezente în piaţa Maidan, scrie Alexandra Goujon.

In ce-i priveşte pe liderii opoziţiei, ei au fost puşi într-o situaţie delicatǎ dupǎ ce preşedintele Viktor Ianukovici i-a propus postul de prim ministru lui Arseni Iatseniuk şi cel de vice-prim ministru lui Vitali Kliciko. Aceastǎ mînǎ întinsǎ a fost chiar o veritabilǎ suprizǎ, de unde şi prima reacţie de prudenţǎ a opoziţiei care se teme de fapt cǎ puterea procedeazǎ le o operaţiune de diversiune, pentru a diviza blocul protestatar.

Ziua de marţi 28 ianuarie este în orice caz importantǎ pentru cǎ vor avea loc douǎ evenimente: o sesiune extraordinarǎ a Parlamentului consacratǎ situaţiei politice din Ucraina, precum şi o întîlnire la Uniunea Europeanǎ - Rusia.

La ce trebuie sǎ ne aşteptǎm de la "summit-ul" ruso-european de mîine? Poate Uniunea Europeanǎ sǎ exercite presiuni asupra Moscovei pentru a renunţa la proiectul ei mai amplu de reconstituire a fostei zone de influienţǎ sovieticǎ?

Pentru mulţi observatori aceastǎ întîlnire riscǎ sǎ fie din nou un "dialog al surzilor". Altfel spus, existǎ riscul ca fiecare parte sǎ-şi reafirme poziţiile fǎrǎ nici un progres substanţial în materie de acţiune comunǎ. Editorialistul cotidianului Libération considerǎ însǎ cǎ Uniunea Europeanǎ nu trebuie sǎ rateze ocazia de a-şi asuma rolul care trebuie sǎ fie al ei pe scena internaţionalǎ. Citez din editorial: "Uniunea Europeanǎ trebuie sǎ demonstreze cǎ are curaj şi sǎ-i transmitǎ un mesaj fǎrǎ echivoc lui Putin care pare pregǎtit sǎ facǎ din Ucraina un simbol al unei înfruntǎri Est-Vest demnǎ de epoca sovieticǎ."

Semnatarul acestor rînduri apǎrute în Libération nu este singurul care considerǎ, în Franţa, cǎ Uniunea Europeanǎ trebuie sǎ se arate ceva mai combativǎ. Greu de spus însǎ cum, pentru cǎ arma unor eventuale sancţiuni economice dirijate împotriva Kievului nu ar avea nici un efect. Dimpotrivǎ, Rusia i-ar putea propune Ucrainei o şi mai mare integrare politico-economicǎ.

De fapt, Vladimir Putin tebuie convins cǎ Uniunea Europeanǎ nu este adversarul Rusiei şi cǎ Alianţa Atlanticǎ nu are ca scop slǎbirea Rusiei. Obsesiile liderului de la Kremlin sunt de fapt acestea, faptul cǎ Ucraina ar putea într-o bunǎ zi intra în Uniunea Europeanǎ şi în Alianţa Atlanticǎ, şi cǎ Rusia s-ar trezi într-o bunǎ dimineaţǎ cǎ are o frontierǎ comunǎ cu acest vast spaţiu în care viaţa politicǎ se desfǎşoarǎ dupǎ cu totul alte reguli.

Pentru perioada imediat urmǎtoare, însǎ, Putin are interesul ca în Ucraina sǎ revinǎ calmul întrucît toatǎ miza mediaticǎ a Jocurilor Olimpice de la Soci este ameninţatǎ. Rusia, prin organizarea acestui important eveniment sportiv care va începe pe 7 februarie doreşte de fapt sǎ atragǎ atenţia întregii lumi. Ori, dacǎ tensiunile se agraveazǎ în Ucraina, Jocurile Olimpice vor fi total eclipsate de agravarea crizei ucrainiene.