François Hollande anunţă un plan de redresare a Franţei până în 2017

Conferinţa de presǎ acordatǎ maţi 14 ianuarie de preşedintele francez François Hollande a suscitat extrem de multe comentarii şi vii dezbateri, în primul rînd în Franţa, dar existǎ ecouri şi în strǎinǎtate. Seful statului francez şi-a clarificat strategia politicǎ pentru redresarea economiei, iar prin unele mǎsuri a creat mari surprize atît în sînul stîngii, cît şi în sînul dreptei.

"Omul care a dat conferinţa de presǎ de la Palatul Elysée ar putea fi numit François Blair sau… Gerhard Hollande". Iatǎ una dintre cele mai interesante fraze pe care le-am auzit ascultînd diversele dezbateri organizate de principalele canale de televiziune franceze imediat dupǎ eveniment. O frazǎ care sintetizeazǎ virajul pe care François Hollande îl propune în acest moment în materie de strategie dar şi la nivel ideologic. Pentru cǎ mǎsurile anunţate în favorea intreprinderilor, pentru stimularea producţiei şi a competitivitǎţii, sau pentru simplificarea procedurilor administrative par inspirate din politica unor iluştri reformişti europeni: laburistul englez Tony Blair şi social-democratul german Gerhard Schröder.

Cei care credeau cǎ problemele pe care le are în acest moment în viaţa sa personalǎ François Hollande vor cîntǎri mai mult în comentarii decît conţinutul propunerilor sale s-au înşelat.

Cotidianul Le Monde nu ezitǎ sǎ scrie cǎ François Hollande, prin "clarificǎrile" sale, busculeazǎ stînga şi dezorienteazǎ dreapta. In mod paradoxal, ambele tabere par divizate astǎzi pe fondul noilor orientǎri politice avansate de François Hollande. Comuniştii şi stînga radicalǎ considerǎ cǎ şeful statului sacrificǎ pe altarul capitalismului şi al productivismului întregul model social republican farncez cu avantajele sale. O parte a dreptei, precum şi patronatul în totalitatea sa, aplaudǎ mǎsurile curajoase anunţate de Hollande, şi aşteaptǎ acum faptele. O altǎ parte a dreptei se simte destabilizatǎ, vede în noua ofensivǎ a lui Hollande o încercare de marginalizare a opoziţiei şi o poziţionare clarǎ pentru prezidenţialele din 2017. Nu întîmplǎtor de altfel François Hollande şi-a etalat scenariul reformelor pînǎ în 2017 cînd i se terminǎ mandatul, şi cînd, în caz de rezultate pozitive pe plan economic, va avea toate şansele sǎ mai fie ales o datǎ preşedinte.

La nivel doctrinar, şeful statului a pronunţat fraze de naturǎ sǎ-i indigneze pe social-democraţii de modeǎ veche, pe ecologişti, pe tiermondişti şi pe alţi anti-liberali convinşi. "Oferta creazǎ cererea", a spus el, un mod de a  recunoaşte cǎ fǎrǎ inventitivitate şi spirit de iniţiativǎ nu pot fi aşteptate rezultate spectaculoase în sfera comercialǎ şi economicǎ. "Principala problemǎ a Franţei este producţia", a mai subliniat François Hollande, o manierǎ de a recunoaşte cǎ în plutonul marilor puteri industriale Franţa riscǎ sǎ fie plasatǎ acum mai spre ultimul loc, tocmai pentru cǎ la nivel industrial nu mai este destul de performantǎ, de inovatoare, de ofensivǎ.

In alocuţiunea sa şeful statului francez a mai pus accentul pe necesitatea relansǎrii cuplului franco-german, ceea ce a provocat ecouri favorabile în Germania. "Asistǎm la o schimbare de paradigmǎ în gîndirea preşedintelui francez" a declarat, de exemplu, un înalt demnitar german. Iar presa germanǎ constatǎ cǎ şeful statului francez a descoperit, cu ceva întîrziere, dar în mod clar totuşi "a treia cale", între social-democraţie şi liberalism. Reformele anunţate de François Hollande sunt profunde, iar şantierul pe care l-a deschis este imens, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, cu aceastǎ menţiune: în Europa şi mai ales la Berlin acţiunea lui François Hollande va fi urmǎritǎ cu atenţie. "Vom vedea dacǎ îşi va menţine direcţia şi dacǎ va merge pînǎ la capǎt" mai scrie ziarul german.