Curtea Penală Internaţională solicitată să examineze masacrele din Siria

court.jpg

credit foto: afriscoop.net

Peste 50 de state democratice, printre care Franţa, cer sesizarea Curţii Penale Internaţionale pentru examinarea situaţiei din Siria unde, pe fondul războiului civil, au loc teribile masacre şi grave încălcări ale drepturilor omului. O scrisoare urmează să fie înmînată, în acest sens, în cursul acestei zile, secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ban Ki Moon.

Intr-un moment cînd ONU rămîne total paralizat în privinţa Siriei, toate aceste ţări consideră că o eventuală sesizare a Curţii Penale Internaţionale ar putea reprezenta un avertisment în direcţia tuturor combatanţilor din Siria. In scrisoarea semnată de cele peste 50 de ţări este exprimată temerea că în Siria se comit "crime împotriva umanităţii", iar Consiliul de Securitate ONU esti invitat să convoace Curtea Penală Internaţională pentru a examina atrocităţile comise de ambele părţi, altfel spus atît de trupele guvernamentale cît şi de rebeli. La originea acestei iniţiative se află Elveţia, dar şi o majoritate de state democratice excedată de incapacitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite de a opri un război care a provocat deja peste 60 000 de morţi în Siria. De notat însă că nu toate ţările democratice sunt semnatarele acestei scrisori. Lipsesc, de exemplu, Statele Unite ale Americii, Canada, Brazilia, India, Africa de Sud… Din Europa lipseşte Suedia, ceea ce nu i-a permis Uniunii Europene să apară ca semnatară în unanimitate a acestei scrisori. Nimeni nu-şi face mari iluzii în capacitatea acestei Curţi Penale Internaţionale de a ancheta pe teren şi de a-i pedepsi pe vinovaţi, date fiind condiţiile actuale din Siria, dar cel puţin combatanţii vor fi avertizaţi că faptele lor nu vor rămîne nepedepsite. Există un precedent important în acest sens, mai precis războiul din fosta Yugoslavie soldat cu 100 000 de morţi între 1992 şi 1995. In urma acestui conflict a fost creat Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Yugoslavie în faţa căruia au compărut ulterior mai mulţi lideri şi şefi militari, printre care şi cel care a declanşat de fapt febra naţionalistă în Balcani, fostul preşedinte sîrb Slobodan Miloşevici.

        Să mai notăm că unele mari puteri, printre ele China şi Rusia, consideră că ar trebui reduse prerogativele acestei Curţi Penale Internaţionale. Intr-un moment cînd este limpede că războiul din Siria nu poate fi oprit prin recurgerea la negocieri, această iniţiativă este oricum mai bună decît dacă întreaga comunitate internaţională ar continua să rămînă cu braţele încrucişate.