Stînga francezǎ criticatǎ pentru "vid intelectual"

mitterrand1_0_0.jpg

10 mai 1981, socialistul François Mitterrand devine presedinte, credit foto: rfi.fr

In Franţa, executivul, fragilizat dupǎ înfrîngerea la alagerile departamentale de sǎptǎmîna trecutǎ, reia iniţiativa pe tǎrîm economic. Mai multe mǎsuri sunt anunţate în acest context pentru stimularea creşterii economice, iar vineri 3 aprilie preşedintele François Hollande urmeazǎ sǎ anunţe un plan ambiţios de relansase a investiţiilor. In paralel, însǎ, stînga francezǎ este criticatǎ pentru anemia de care dǎ dovadǎ la nivelul ideilor.

Intr-un articol publicat în cotidianul Le Monde, scriitorul şi editorialistul Jacques Juillard nu ezitǎ sǎ vorbeascǎ despre "vidul intelectual" al stîngii franceze, pe care o acuzǎ cǎ s-a rupt de clasele populare. Faptul cǎ stînga apǎrǎ cu vigoare drepturile omului, cǎ este angajatǎ pe terenul luptei împotriva rasismului, precum şi pe terenul altor idealuri înalte nu înseamnǎ însǎ cǎ ea are o viziune politicǎ, spune, în esenţǎ, Jacques Juillard. A enumera mereu o listǎ de idealuri ţine mai mult de incantaţie, atunci cînd în mod concret acţiunea politicǎ nu produce progres. Editorialistul francez mai considerǎ cǎ în prezent clasele populare voteazǎ cu extrema stîngǎ şi se lasǎ seduse de populism tocmai pentru cǎ stînga a intrat într-o eclipsǎ intelectualǎ şi spiritualǎ.

In acelaşi sens merge şi o analizǎ semnatǎ, în revista L’Express, de o personalitate de stînga, Julien Dray, de altfel bun prieten, de 30 de ani, cu preşedintele François Hollade. "Stînga a pierdut hegemonia sa intelectualǎ" afirmǎ el, ceea ce este o constatare amarǎ. Dupǎ revoltele din 1968, în Franţa a fi intelectual a devenit practic sinonim cu a fi de stînga. Artiştii, scriitorii, jurnaliştii au creat aproape un reflex social în aceastǎ privinţǎ. În mod "natural" un creator sau un "cultivator" de idei trebuia sǎ-şi afirme şi apartenenţa la un partid de stînga, fie el şi de extremǎ stîngǎ, ca sǎ poatǎ fi etichetat de intelectual.

Ori, ce spune acum Julien Dray? Stînga şi-a pierdut atractivitatea întrucît nu a reuşit sǎ-şi atingǎ obiectivele în perioadele cît a exercitat puterea. Iar astǎzi, mai spune omul care a fost cofondator al organizaţiei SOS Racisme, mulţi au rǎmas de stînga mai degrabǎ din fidelitate sau din obişnuinţǎ decît dintr-o dorinţǎ sincerǎ. El mai face şi urmǎtoarea analizǎ pentru a explica de ce mulţi francezi voteazǎ cu Frontul Naţional. Prin acest gest, spune Julien Dray, francezii îşi exprimǎ de fapt îngrijorarea cǎ Franţa şi-a pierdut rolul internaţional, influenţa în lume şi identitatea.

"Suntem într-o situaţie foarte periculoasǎ", mai aratǎ Julien Dray care, ca om de teren ce este, pare sǎ fi auzit din ce în ce mai des aceastǎ frazǎ rostitǎ de unii francezi "nu mai suntem la noi acasǎ". Ne lipseşte, mai spune Julien Dray, un mare proiect de stînga, progresist, care sǎ inflameze efectiv spiritele. Acest proiect poate fi forjat cu cîteva condiţii, conchide militantul francez: "sǎ punem educaţia şi cultura în centrul efortului nostru, sǎ revenim la valorile umaniste, sǎ transformǎm şcoala într-un loc de educaţie şi nu de amuzament al copiilor, sǎ predǎm mai degrabǎ istoria decît sǎ inventǎm cursuri de religie."