Educaţia, arma comunǎ a europenilor împotriva terorismului şi a obscurantismului

najat-belkacem_1.jpg

Ministrul educatiei, Najat Vallaud Belkacem, credit foto: rfi.fr

La Paris s-au reunit marţi 17 martie 26 de miniştri ai învǎţǎmîntului pentru a discuta despre valorile comune ale Europei. Dupǎ atentatele comise la începutul acestui an la Paris şi la Coopenhaga devine tot mai limpede cǎ lupta împotriva terorismului, a extremismului şi a obscurantismului trece prin educaţie.

Ministrul francez al culturii, doamna Najat Vallaud Belkacem, care are origini marocane şi nu ascunde faptul cǎ este "de culturǎ" musulmanǎ, a încercat cu aceastǎ ocazie sǎ le explice omologilor ei în ce constǎ modelul laic francez. "Dacǎ viziunea francezǎ în materie de învǎţǎmînt laic nu are echivalent în Europa, Franţa are în comun cu celelalte ţǎri valorile legate de umanism şi de toleranţǎ care au fost atacate la Paris şi la Coopenhaga" a declarat responsabilul francez cu educaţia într-un interviu acordat cotidianului Le Figaro.

Franţa a avut de fapt marea surprizǎ de a descoperi cǎ mulţi copii provenind din familii de imigranţi se aflǎ într-o gravǎ rupturǎ cu "valorile republicane". In aproximativ 200 de şcoli unii elevi au refuzat, dupǎ atacul din ianuarie comis în redacţia revistei Charlie Hebdo, sǎ ţinǎ un minut de reculegere în memoria jurnaliştilor ucişi. Autoritǎţile franceze sunt obligate sǎ constate cǎ tot din cauza eşecurilor şcolare, şi al ratǎrilor privind integrarea, Franţa a "furnizat" un contingent neliniştitor de mare de candidaţi la "rǎzboiul sfînt" care s-au dus în Siria şi Irak.

Potrivit cifrelor furnizate de Ministerul francez de interne, 413 francezi sau de rezidenţi francezi se aflǎ în prezent angajaţi în zonele de luptǎ. Dintre aceşti luptǎtori, 119 sunt femei şi 8 sunt minori. 80 de francezi şi-au gǎsit moartea în contextul luptelor. Iar 260 s-au întors din Siria dupǎ ce au luptat acolo. Potrivit Ministerului de interne, majoritatea acestora sunt traumatizaţi în urma acestei experienţe şi dezgustaţi de actele de barbarie la care au fost martori. Ceea ce nu înseamnǎ cǎ filierele de recrutare şomeazǎ: la sfîrşitul lunii februarie erau implicate în reţelele de recrutare jihadiste 1422 de persoane.  

Toate aceste cifre au fǎrǎ îndoialǎ o legǎturǎ cu eşecurile sistemului şcolar francez, care nu a reuşit sǎ "salveze" vieţi, sǎ "integreze", sǎ le dea încredere unor tineri în viitor şi în şansa de a se realiza ca buni cetǎţeni francezi. Printre mǎsurile adoptate din ianuarie încoace figureazǎ şi una legatǎ de pregǎtirea unor imami pe teritoriul Franţei. Multe cadre didactice însǎ sunt total nepregǎtite în faţa fenomenului de refuz al unor elevi de a accepta codurile etice şi morale ale Republicii franceze, inclusiv conceptul de laicitate ca spaţiu comun de convieţuire. Ministerul învǎţǎmîntului pregǎteşte, pentru a face faţǎ acestei situaţii, în jur de  mie de cadre care la rîndul lor îi vor pregǎti pe cei 300 000 de profesori confruntaţi cu probleme "pe teren". 

Tǎrile europene, deşi au un soclu comun de valori, au adoptat însǎ modele diferite în privinţa multor aspecte, precum predarea religiilor. Chiar şi problema voalului islamic nu este abordatǎ şi reglementatǎ în spiritul unei viziuni unice. Europa are în faţa ei un imens şantier la nivelul educaţiei, dacǎ vrea sǎ-şi pǎstreze idealurile de libertate forjate încǎ în epoca luminilor. Din pǎcate, ea este confruntatǎ cu numeroase forţe centrifuge, de la comunistarism pînǎ la amestecul bisericii în programele şcolare. Un fel de luptǎ se dǎ astǎzi pentru ocuparea şi îndoctrinarea acestui teren fertil format din creierele copiilor. Dacǎ laicitatea nu cîştigǎ aceastǎ bǎtǎlie, Europa riscǎ sǎ se întoarcǎ din nou la obscurantismul evului mediu.