Franţa la ora dezbaterilor şi a mǎsurilor anti-teroriste

16204902876_6998fa4583_k_0.jpg

Credit foto: rfi.fr

Dupǎ ce Franţa şi-a afirmat unitatea naţionalǎ în jurul valorilor sale republicane precum şi hotǎrîtea de a nu ceda în faţa terorismului, acum a venit momentul unor dezbateri intense dar şi ora luǎrii unor decizii concrete. In paralel este omagiatǎ memoria celor 17 persoane care au murit în urma atentatelor de sǎptǎmîna trecutǎ. Patru dintre ele au fost înmormîntate Israel, iar la prefectura Parisului a fost organizatǎ o ceremonie în onoarea celor trei poliţişti ucişi de terorişti. Tensiunile sunt încǎ vizibile şi persistente, dar şi apelurile la calm mai ales cǎ miercuri 14 ianuarie urmeazǎ sǎ aparǎ din nou publicaţia Charlie Hebdo, cu un desen, pe prima paginǎ, reprezentîndu-l pe profetul Mahomed.

Emoţie şi reculege

O ceremonie extrem de emoţionantǎ s-a derulat în prezenţa preşedintelui François Hollande la Perefectura parizianǎ, unde li s-a acordat, post-mortem, Legiunea de onoare celor trei poliţişti ucişi. Trei nume din care rǎsunǎ parcǎ vocaţia pentru diversitate a Franţei: Franck Brinsolaro, Ahmed Merabet şi Clarissa Jean-Philippe. Seful statului francez a pronunţat, în acest context, urmǎtoarele cuvinte: "Demenţa teroristǎ care i-a lovit nu avea nici culoare şi nici religie, ea avea doar masca urii, a unei uri care detestǎ ceea ce reprezintǎ Franţa: diversitatea, democraţia, pluralismul, laicitatea, idealul de pace. Franţa poate fi atacatǎ, poate fi agresatǎ, poate fi profund îndureratǎ cum este cazul astǎzi, dar frumoasa şi marea noastrǎ Franţa nu cedeazǎ niciodatǎ. Ea nu îngenuncheazǎ niciodatǎ, face faţǎ adversitǎţii, rǎmînǎ în picioare."  

Pe acest fond de emoţie şi solemnitate şeful statului francez a mai ţinut sǎ precizeze cǎ ameninţarea teroristǎ persistǎ şi cǎ se impune o vigilenţǎ maximǎ.

Un arsenal juridic mai bun în faţa terorismului

Franţa preconizeazǎ deci sǎ-şi întǎreascǎ arsenalul juridic pentru a putea lupta mai bine împotriva terorismului. Si Uniunea Europeanǎ reflecteazǎ la noi dispozitive în aces sens, dar marea întrebare care se pune în acest context este urmǎtoarea: pînǎ unde vor fi dispuşi francezii (şi europenii în general) sǎ renunţe la unele libertǎţi pentru a obţine în schimb mai multǎ securitate. Unde se situeazǎ punctul de echilibru între cele douǎ aspecte, şi mai ales dacǎ Europa trebuie sǎ se inspire din experienţa americanǎ, din acel faimos "Patriot Act" adoptat dupǎ atentatele de pe 11 septembrie 2001 de la New York.

Este într-adevǎ o întrebare cu multiple faţete: juridice, civice, sociale, filozofice. Ea ar putea fi formulatǎ şi astfel: suntem oare dispuşi sǎ ne lǎsǎm supravegheaţi 24 de ore din 24, sǎ ne afişǎm existenţa într-o transparenţǎ totalǎ pentru a bloca ameninţarea teroristǎ? Parlamentul francez este invitat sǎ analizeze într-adevǎr un nou set de propuneri iar premierul Manuel Valls a anunţat cǎ ele conţin "rǎspunsuri excepţionale în faţa terorismului".

Precizez cǎ anul trecut Franţa s-a dotat deja cu o nouǎ legislaţie antiteroristǎ, aşa numita lege Cazeneuve, dupǎ numele ministrului de interne, dar dreapta cere noi mǎsuri.

Existǎ voci care spun cǎ toţi indivizii bǎnuiţi de intenţii jihadiste şi care au avut antecedente evidente în acest sens ar trebui supravegheaţi cu o brǎţarǎ electronicǎ. Liderul opoziţiei, Nicolas Sarkozy, a sugerat chiar cǎ ar trebui sǎ li se interzicǎ accesul în Franţa celor care pleacǎ sǎ lupte în Siria, în Irak sau în alte ţǎri de partea diverselor organizaţii sau grupuri teroriste, printre care Organizaţia statul islamic. Greu de ajuns însǎ la un astfel de arsenal judiciar într-un stat de drept.

Nu întruneşte unanimitate nici propunerea de creare a unui fişier European cu numele persoanelor care cǎlǎtoresc cu avionul. Nicolas Sarkozy considerǎ însǎ cǎ aceasta rǎmîne o prioritate absolutǎ, crearea unui "Passenger Name Record" în care sǎ fie de fapt înregistrate toate deplasǎrile pe continent.

Internetul şi educaţia

Un alt aspect important este supravegherea Internetului. Mai ales cǎ în mare mǎsurǎ îndoctrinarea jihadistǎ se face pe WEB. Dar în Franţa şi şcoala pare sǎ-şi fi ratat misiunea în anumite cartiere.

Juridic vorbind, Franţa dispune de un dispozitiv prin care pot fi blocate site-urile care fac apologia actelor teroriste. Greu de imaginat însǎ soluţii şi mai eficiente. O nouǎ strategie se impune însǎ în materie de contracarare a ideologiei jihaidiste printr-o mai bunǎ explicare a valorilor republicane. In aceastǎ privinţǎ şantierul este enorm. Un lider al confederaţiei sindicale din domeniul învǎţǎmîntului aratǎ în cotidianul Le Figaro cǎ o parte a tineretului francez a fǎcut "secesiune". Altfel spus s-a îndepǎrtat de valorile republicii. Joia trecutǎ, unii profesori au constat cu stupoare cum în unele şcoli o parte din elevi au refuzat sǎ ţinǎ un minut de reculege în memoria jurnaliştilor ucişi de terorişti. "Laicitate" este un cuvînt mort în multe şcoli din cartierele cu populaţie de orgine arabo-musulmanǎ, mai spune sindicalistul respectiv, care mai deplînge "segregaţia etnicǎ" din aceste zone unde majoritatea populaţiei provine din imigraţie.

Luni 12 ianuarie, ministra învǎţǎmîntului, Najat Vallaud-Belkacem, a lansat o "mare mobilizare" în favoarea valorilor Republicii. Urmeazǎ acum sǎ vedem cînd vom avea şi primele rezultate. Potrivit sindicalistului evocat mai sus, aceastǎ "mobilizare" ar fi trebuit sǎ înceapǎ acum zece ani.     

Agenţia France Presse relateazǎ în context un incident revelator: "Vineri, la Chateauroux, un elev al liceului tehnic a fost bǎtut de trei alţi elevi dupǎ ce a publicat pe Facebook mesaje în care amintea douǎ dintre valorile Republicii, toleranţa şi laicitatea".