Premieră în Franţa: o femeie este aleasă preşedintă a Adunării naţionale (Camera deputaţilor)

ap22179615063514.jpg

Yaël Braun-Pivet, noua presedintà a Adunàrii nationale franceze, 28 iunie 2022.
Yaël Braun-Pivet, noua presedintà a Adunàrii nationale franceze, 28 iunie 2022.
Sursa imaginii: 
AP/Michel Euler

Noul parlament francez, apărut în urma legislativelor din 12 şi 19 iunie, şi-a început lucrările. Prima misiune a noilor membri ai Adunării naţionale a fost să-şi aleagă noul preşedinte. Cum era previzibil, pentru prima dată în istoria Franţei, acest prestigios post a revenit unei femei. Cine este Yaël Braun-Pivet, membră a partidului prezidenţial?

«Cât de lung este drumul egalităţii între femei şi bărbaţi». Primele cuvinte ale noii alese în fruntea Adunării naţionale franceze sunt emblematice şi ilustrează importanţa evenimentului.

În vârstă de 51 de ani, avocată penalistă de meserie, Yaël Braun-Pivet a devenit prima femeie aleasă la preşedinţia Camerei deputaţilor din Franţa. O instituţie condusă din 1958 încoace, doar de bărbaţi, 14 la număr până acum. Cu această alegere istorică, Franţa intră în rândul altor ţări europene în care acest post – al 4-lea în ierarhia statului – a fost deja demultă vreme ocupat de o femeie.

Yaël Braun-Pivet era o novice în politică acum 5 ani. Simpatizantă a Partidului socialist, ea se înscrie în 2017 în noul partid La République en Marche creat pe atunci de candidatul la prezidenţiale, Emmanuel Macron. Contrar tuturor pronosticurilor, Braun-Pivet este aleasă deputată în Yvelines, departament din vestul Parisului unde îl învinge pe un dinozaur al politicii franceze, deputatul Jacques Myard, în post de un sfert de secol.

După ce în tinereţe pledează timp de un deceniu ca avocată penalistă, Braun-Pivet îşi pune cariera între paranteze pentru a-şi urma soţul, înalt responsabil la firma de cosmetice L’Oréal. Pleacă mai întâi în Taïwan, apoi în Japonia şi în fine, în Portugalia, înainte de a reveni la Paris unde se va ocupa de soarta săracilor.

Mamă a 5 copii, fostă directoare a unui centru de ajutorare a săracilor ţinut de asociaţia Les Restos du cœur, Yaël Braun-Pivet este repede confruntată în parlament cu acuzaţia de amatorism lansată de veteranii politicii contra noilor aleşi din tabăra prezidenţială. După două-trei gafe de începător – printre care o nefericită intervenţie în afacerea Benalla, fostul consilier prezidenţial – noua deputată se impune repede şi devine preşedinta comisiei de legi din Adunarea naţională. Un post inconturnabil pe care îl va ocupa 5 ani şi în care învaţă şi mai bine arcanele politicii şi subtilităţile negocierilor. «Am ţinut cârma în faţa crizelor, a terorismului şi a pandemiei» spunea politiciana. O experienţă care o va ajuta în noua ei misiune de preşedintă a Camerei deputaţilor francezi. Fără majoritate absolută în hemiciclu, rolul ei va fi hotărâtor în cursul negocierilor care o vor opune unor partide «zgomotoase» precum stângista Franţă nesupusă sau extrema dreaptă din Reuniunea naţională. Promotoare a unei noi metode de lucru bazată pe dialog, co-construcţie, inclusiv cu opoziţia, Yaël Braun-Pivet este apreicată de adversarii ei pentru calităţile ei umane şi faptul că «este mai tot timpul surâzătoare şi simpatică».

Descendentă a unei familii de evrei polonezi şi germani, sosită în Franţa, mai exact la Nancy, în anii ’30, Braun-Pivet a ţinut să reamintească acest trecut familial în intervenţia ei emoţionantă după ce a fost aleasă în post. «Familia mea datorează totul Republicii. Bunicii mei, el polonez, ea germană, au fugit de nazism în anii negri şi s-au refugiat la Nancy. Bunicul meu a fost apoi în Rezistenţa franceză în al doilea război mondial şi a fost decorat pentru asta, primind totodată naţionalitatea franceză. Asta a fost cea mai mare onoare pentru el» a mai insistat noua şefă a deputaţilor francezi.

Amintim în final că Yaël Braun-Pivet a fost o efemeră ministră a teritoriilor franceze de peste mări. Numită în acest post după prezidenţialele din aprilie, ea îl părăseşte după doar 5 săptămâni de misiune.

 
Premieră în Franţa: o femeie este aleasă preşedintă a Adunării naţionale (Camera deputaţilor)