Ce majoritate guvernamentală în Franţa, după eşecul partidului prezidenţial la legislative?

ap22170426256436.jpg

Presedintele francez Emmanuel Macron se pregàteste sà voteze la Touquet, 19 iunie 2022.
Presedintele francez Emmanuel Macron se pregàteste sà voteze la Touquet, 19 iunie 2022.
Sursa imaginii: 
AP/Michel Spingler, Pool

Coaliţia Ensemble! favorabilă preşedintelui Emmanuel Macron a suferit duminică o înfrângere usturătoare. Ea nu a reuşit să obţină majoritatea absolută de 289 de deputaţi, fiind obligată pe viitorii 5 ani să-şi găsească cel puţin 44 de aliaţi pentru a putea aplica reformele promise de preşedintele Macron. Cu cine şi în ce condiţii, Franţa va putea fi guvernată?

«Cum va fi posibilă guvernarea în Franţa?» Întrebarea, până acum retorică, devine de azi încolo, una foarte pratică. Analiza îi parţine unui comentator de la Le Figaro care reaminteşte prima lecţie de reţinut de pe urma acestor rezultate. «Un preşedinte reales, poate fi sancţionat de aceeaşi alegători, două luni mai târziu». Terenul pe care se regăseşt azi şeful statului este unul minat.

Tinând cont de programul liberal al preşedintelui Emmanuel Macron, prima ipoteză pentru a guverna ţara ar fi o înţelegere între Ensemble! şi Republicani. Partidul conservator al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy este însă divizat în privinţa unui eventual sprijin. Astfel, în timp ce Jean-François Copé, ex-ministru al lui Sarkozy, militează pentru un «pact de guvernare» cu Macron, Christian Jacob, preşedintele mişcării, ca şi numărul 3 al partidului, Aurélien Pradié, promite că «Republicanii au fost şi vor rămâne în opoziţie». Aceste diviziuni interne vor fi probabil exploatate de tabăra prezidenţială pentru a atrage un maximum de aleşi de dreapta în idea de a crea o majoritate de guvernământ. Misiunea este însă una extrem de dificilă întrucât până la 289 de aleşi – majoritatea absolută în parlamentul francez – e nevoie de 44 de deputaţi. «Vom încerca să rămânem optimişti dar va fi greu» recunoaşte Olivia Grégoire, purtătoarea de cuvânt a guvernului.

Ipoteza unei înţelegeri Ensemble! cu Nupes, uniunea de centru-stânga promovată de Jean-Luc Mélenchon, este suprarealistă. Spre uşurarea locatarului de la Elysée, stângistul nu a reuşit să-i impună coabitarea lui Macron, ipoteză la care visa de la prezidenţiale încoace.


Sursa imaginii: 
RFI

O soluţie viabilă ar fi găsirea unor majorităţi de la caz la caz, în funcţie de proiectul de lege prezentat spre debatere şi vot. Aşa a făcut în anii ’80 fostul premier socialist Michel Rocard. El a negociat când cu comuniştii, când cu centriştii pentru a obţine majoritatea necesară adoptării proiectelor de lege. Este poate şi sensul declaraţiilor consensuale făcute duminică seara de unii reprezentanţi ai majorităţii prezidenţiale. Prinşi între ciocan şi nicovală, între Nupes şi RN, Ensemble! se declară «gata să depăşească clivajele politice. Suntem dispuşi să compunem cu toţi cei care vor ca ţara să avanseze. Noi întindem mâna» spunea Olivia Grégoire. Un fel subtil de a face opoziţia responsabilă de eventualele eşecuri sau blocaje viitoare în Parlament. Problema este că în Franţa, compromisul politic de tip german este departe de a fi o practică curentă, ba dimpotrivă. Apoi, avertismentul electoral transmis duminică de francezi îi  impune preşedintelui să traseze o linie mai clară şi să adopte o poziţie mai flexibilă în negocieri. Ori, «Emmanuel Macron a plătit acum tocmai ceaţa în care şi-a împins compatrioţii la ultimele două alegeri» scrie Le Figaro.

Din spusele ziarului Le Monde, înalţi responsabili de la Elysée se aşteaptă la o «paralizie totală» a Parlamentului, lucru ce ar putea duce la o criză instituţională şi, de ce nu, la o dizolvare a Adunării naţionale peste un an de zile, ipoteză avansată de ziarul de seară.

 
Ce majoritate guvernamentală în Franţa, după eşecul partidului prezidenţial