«Emmanuel Macron a luat o palmă», «Preşedintele sub stare de asediu», «Înfrângere umilitoare» – comentariile presei după legislativele din Franţa

an.jpg

Adunarea nationalà francezà (Camera deputatilor).
Adunarea nationalà francezà (Camera deputatilor).
Sursa imaginii: 
RFI

Ensemble!, coaliţia pro-Macron reunită în jurul partidului prezidenţial La République En Marche (LREM), a înregistrat un eşec la turul doi al legislativelor derulat ieri nereuşind să obţină majoritatea absolută. Principala coaliţie de opoziţie devine cea de centru-stânga Nupes în timp ce extrema dreapta obţine un număr record de aleşi în hemiciclul de la Paris. Ce scrie presa franceză de astăzi despre aceste rezultate inedite şi dezastroase pentru tabăra prezidenţială? Cum reacţionează editorialiştii?

France 24 notează că «Emmanuel Macron a primit o palmă, înregistrează un revers şi nu dispune de majoritatea care să-i permită să guverneze. Seful statului se aştepta la un tur doi dificil dar nimeni nu îşi imagina un astfel de eşec. Cum se explică asta?» se întreabă colegii noştri. «Motivele sunt multiple. Preşedintele, primi-ministra sa dar şi candidaţii Ensemble! nu au făcut deloc sau au făcut prea puţin campanie electorală. Apoi, întârziind să numească un nou guvern după realegerea sa din luna mai, Macron a lăsat spaţiul mediatic liber lui Jean-Luc Mélenchon care s-a autoproclamat viitor prim-ministru dând astfel o dinamică nouă alianţei sale. În sfârşit, pe final de campanie, tabăra prezidenţială s-a bâlbâit prea mult în jurul consemnelor de vot pentru turul doi, în particular punând semnul egal între candidaţii Nupes şi cei ai Reuniunii naţionale, atitudine ce a provocat confuzie şi critici. Astfel, cel care a promis în 2017 când a fost ales prima dată – e vorba de Emmanuel Macron – că va face totul pentru a combate extrema dreaptă, se regăseşte astăzi cu un număr record de deputaţi lepenişti în hemiciclu. Întrebarea care se pune acum şi la care vom avea un răspuns în următoarele zile este dacă Franţa a devenit imposibilă de guvernat» conchide France 24.

Despre palme vorbesc şi confraţii de la Libération. «Palma» este dealtfel titlul, scris cu litere de-o şchiopă, pe coperta ziarului de centru-stânga care este de părere că «preşedintele Emmanuel Macron este sub stare de asediu, a înregistrat cea mai mare înfrângere electorală a sa. Tabăra prezidenţială plăteşte indolenţa cu care a abordat campania electorală, încrederea în sine prea mare de care au dat dovadă macroniştii». Editorialistul cotidianului e de părere că în viitorul mandat de 5 ani «Macron va fi nevoit să compună, să negocieze şi să discute, lucruri pe care nu le-a făcut, nici pe departe, în timpul primului său mandat».

Le Figaro îşi intitulează editorialul «Macron, spectrul unui mandat mort». Text sub care directorul redacţiilor ziarului conservator constată că «strategia votului util nu a funcţionat. Frontul republican – barajul făcut până acum în faţa extremei drepte – a explodat. Rezultatele acestui al doilea tur seamănă cu un referendum anti-Macron. Primul preşedinte care de 30 de ani încoace nu beneficiază de faimosul efect de amplificare, Emmanuel Macron înregistrează o înfrângere umilitoare. Cum se poate însă ca acest magician al politicii, pe care chiar şi adversarii săi îl admirau, să ajungă la un astfel de rezultat?» se întreabă mai departe Le Figaro. Editorialistul trece în revistă câteva posibile răspunsuri înainte de a conchide: «Franţa face un salt în necunoscutul politic. Pe băncile parlamentului se vor aşeza batalioane de certăreţi şi gălăgioşi. Astfel, toată fizionomia dezbaterii noastre democratice va fi afectată iar pentru Emmanuel Macron, riscul este mare de a rămâne în istorie drept spectatorul neputincios al unui mandat mort înainte să fii început».

Le Monde, ziarul de referinţă din Franţa, e de părere că se profilează «un scenariu de coşmar pentru Emmanuel Macron. În lipsa unor trupe destul de numeroase, preşedintele va fi incapabil să-şi pună în practică programul politic reformist. Seful statului înregistrează un eşec enorm, un revers politic major, un vot-sancţiune, la nici două luni după realegerea sa».