Rezultate definitive şi reacţii politice după eşecul electoral inedit al taberei pro-Macron la legislativele din Franţa

macron.jpg

Coalitia pro-Emmanuel Macron nu a obtinut majoritatea absolutà în parlamentul francez dupà turul doi al legislativelor.
Coalitia pro-Emmanuel Macron nu a obtinut majoritatea absolutà în parlamentul francez dupà turul doi al legislativelor.
Sursa imaginii: 
REUTERS - BENOIT TESSIER

Revers electoral major pentru Emmanuel Macron. Coaliţia Ensemble! care cuprinde partidele favorabile preşedintelui francez nu a obţinut aseară, la turul doi al legislativelor, decât o majoritate relativă. De partea ei, alianţa de centru-stânga Nupes creată la iniţiativa lui Jean-Luc Melenchon devine prima forţă de opoziţie în viitorul Parlament de la Paris. În fine, Reuniunea naţională, mişcarea de extremă dreaptă a lui Marine Le Pen, obţine un scor istoric de mare şi va dispune de un puternic grup în hemiciclu. Istoric a fost şi numărul extrem de mare de absenteişti, practic 54% din electorat. Un rezultat care va da bulversa politica franceză în următorii 5 ani.

Potrivit rezultatelor definitive, Ensemble!, coaliţia prezidenţială din jurul preşedintelui Emmanuel Macron, va avea 245 de deputaţi, departe de majoritatea absolută de 289 de aleşi pe care o avea fără probleme până acum.

Nupes, Noua uniune populară, ecologică şi socială, iniţiată de stângistul Jean-Luc Mélenchon în jurul partidului său Franţa nesupusă şi a ecologiştilor, socialiştilor şi comuniştilor francezi, devine cu 131 de deputaţi, principala forţă de opoziţie din Parlamentul Franţei.

Scorul cel mai spectaculos este cel înregistrat de Reuniunea naţională, fostul Front naţional al lui Marine Le Pen, mişcare populistă de extremă de dreaptă care va avea 89 de deputaţi, de 11 ori mai mulţi decât cei 8 aleşi actuali din hemiciclul parizain.

Republicanii, partidul conservator al foştilor preşedinţi Nicolas Sarkozy şi Jacques Chirac, ajunge pe poziţia a 4-a cu 61 de aleşi.

Restul de mandate până la 577 câte numără Adunarea naţională franceză, vor fi ocupate de circa 50 de deputaţi, jumătate cu simpatii de centru-stânga, jumătate cu simpatii de centru-dreapta.

Emmanuel Macron nu va dispune aşadar de o majoritate absolută ca să guverneze, o premieră pentru un preşedinte francez reales.

Semn al sfidării cu care se confruntă proaspăt realesul preşedinte al Franţei acum nici măcar două luni, 3 din miniştrii actualului guvern au fost eliminaţi din cursă şi vor trebui să demisioneze potrivit unei reguli nescrise dar repetate oral de şeful Executivului de la Paris. Cu alte cuvinte, executivul de la Paris va trebui déjà remaniat, rămâne de văzut dacă mai departe cu Elisabethg Borne în fruntea sa.

Tot la capitolul «înfrângeri simbolice» să notăm eliminările din parlament ale unor nume «grele» din jurul lui Emmanuel Macron precum Richard Ferrand, preşedintele Adunării naţionale, şi Christophe Castaner, ex-ministru de interne şi fost şef al grupului de deputaţi ai majorităţii.

Să amintim şi că Roxana Mărăcineanu, ajunsă în Franţa la vârsta de zece ani, fostă ministră a Sporturilor şi ex-campioană mondială şi olimpică de nataţie, candidată sub culorile prezidenţiale în periferia sudică a Parisului, a fost învinsă de Rachel Kéké. Reprezentanta Nupes, originară din Coasta-de-Fildeş, devine astfel prima cameristă aleasă deputată în parlamentul Franţei.

Care au fost reacţiile politice după aceste rezultate? Ce a spus tabără prezidenţială? Dar opoziţia?

Elisabeth Borne, şefa guvernului francez, realeasă dar cu dificultate în Normandia, a estimat că «situaţia este inedită şi reprezintă un risc pentru ţară. Niciodată Adunarea naţională – Camera deputaţilor din Franţa – nu a cunoscut o astfel de configuraţie în timpul cele de-a 5-a Republici. Lucrăm deîndată la construirea unei majorităţi de acţiune pentru că nu există altă alternativă» a promis prim-ministra Franţei. «Rezultatul este departe de ceea ce speram» a recunoscut şi Gabriel Attal, ministrul Conturilor publice. «Am decepţionat o paret din francezi, mesajul este clar» a recunsocut şi Olivia Grégoire, purtătoarea de cuvânt a guvernului.

Jean-Luc Mélenchon a declarat de partea sa că «deruta partidului prezidenţial este totală». Liderul stângist a denunţat şi «eşecul moral» al candidaţilor majorităţii,

Cum era de aşteptat, Marine Le Pen era exaltată duminică seara la aflarea rezultatelor. «Vom avea, de departe, cel mai mare grup din istoria partidului nostru. Încarnăm o opoziţie fermă dar responsabilă şi respectoasă vizavi de instituţii» a subliniat lidera extremei drepte. Partidul ei, izolat până acum în nordul ţării din punct de vedere al aleşilor naţionali, îşi extinde spectaculos aria de influenţă. Estul, vestul şi mai ales sudul mediteranean al Franţei s-au exprimat masiv în favoarea extremei drepte

Pe lângă succesul din urne, acest val de aleşi în Parlament reprezintă şi o mană financiară inedită pentru Reuniunea naţională. Graţie rezultatelor obţinute la aceste legislative, mişcarea de extremă dreaptă va primi din banii publici vreo zece milioane de euro pe an, dublu faţă de precedentul mandat.

Să notăm şi reacţia fondatorului partidului, Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine. El a evocat «un mare succes electoral, o etapă promiţătoare pentru viitor».

Rachida Dati, fostă ministră a Justiţiei sub mandatului lui Nicolas Sarkozy, azi primăriţa arondismentului 7 al Parisului şi figură de seamă a Republicanilor, a estimat că rezultatul de ieri ilustrează «eşecul strategiei lui Macron. La preşedinţie, a împins extrema dreaptă în sus, la legislative, extrema stângă».