Procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015: momentul rechizitoriului

proces.jpg

Cei trei avocati generali de la procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015.
Cei trei avocati generali de la procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015.
Sursa imaginii: 
BENOIT PEYRUCQ/AFP

Procesul atentatelor islamiste din 13 noiembrie 2015 de la Paris şi Saint-Denis – soldate cu 130 de morţi printre care doi români şi circa 400 de răniţi - se apropie de sfârşit. Miercuri a început rechizitoriul Parchetului naţional antiterorist în faţa Curţii speciale din Paris. Timp de trei zile, avocaţii generali vor încerca să demonstreze care sunt responsabilităţile fiecăruia din cei 14 acuzaţi prezenţi şi cei 6 judecaţi în lipsă. Vineri seara ei vor enunţa pedepsele pe care le cere Parchetul pentru fiecare acuzat. 12 dintre ei riscă închisoarea pe viaţă. Începând de luni se vor succeda la bară avocaţii acuzaţilor. Verdictul în acest proces-fluviu început anul trecut, pe 8 septembrie, este aşteptat în ziua de 29 iunie.

Trei avocaţi generali, trei zile de rechizitoriu. Un timp extrem de lung, excepţional, pe măsura procesului atentatelor din 13 noiembrie 2015, început acum exact 9 luni şi care a dat déjà aproape 140 de zile de audienţe.

Cei trei reprezentanţi care se succed de miercuri la prânz şi până vineri seara sunt practic necunoscuţi chiar şi francezilor, ba chiar şi unii avocaţi îi mai confundă, mai ales pe cei doi bărbaţi din trio care ambii au prenumele Nicolas: unul e Braconnay, al doilea Le Bris. Femeia care completează această discretă dar eficientă echipă a Parchetului naţional antiterorist (PNAT) se numeşte Camille Hennetier şi ea este cea care a lansat, miercuri, demonstraţia, rechizitoriul Parchetului.

«Ce imagini, ce cuvinte vor rămâne în urma acestui proces? Verdictul Dvs. Numele dispăruţilor, citite la bară în septembrie trecut. Mărturiile victimelor. În fine, cruzimea teroriştilor care trag glonţ după glonţ şi pe unii răniţi îi termină cu delectare» notează pe un ton acuzator magistrata. Camille Hennetier îl vizează apoi direct pe Salah Abdeslam, singurul supravieţuitor al măcelului de acum aproape 7 ani şi principal acuzat. Pentru avocata generală, «locul acestuia nu este printre complici sau co-autori. Nu, Abdeslam a fost direct participant. A ajutat şi a participat» la seria de atentate soldate cu 130 de morţi şi 400 de răniţi. În fine, magistrata enunţă o tristă realitate: «un atentat este un eşec colectiv». Inainte de a-i da cuvântul succesorului ei, Camille Hennetier spune că rechizitoriul va fi unul cronologic: mai întâi naşterea proiectului în zona irako-siriană, apoi organizarea atacurilor şi executarea propriu-zisă a acestora. În fine, urmările lui 13 noiembrie 2015 şi reconstituirea unei celule teroriste la Bruxelles. Dar asta déjà este o altă poveste, un alt proces intitulat «Paris bis» în curs de derulare în capitala Belgiei.

Al doilea avocat general intrat pe scenă este Nicolas Braconnay. El insistă pe faptul că acest proces «nu este procesul jihadismului ci al unor criminali jidadişti. Nu avem ambiţia şi nici mijloacele de a poza pe post de sociologi, politologi, teologi şi cu atât mai puţin de istorici. Ceea ce îi reuneşte însă pe toţi cei 33 de membri identificaţi ai celulei teroriste este o ideologie şi anume islamismul jihadist». Magistratul notează însă că în timpul diverselor audienţe şi dezbateri «nu s-a făcut niciodată amalgamul între islam şi islamism». In continuarea rechizitoriului său, Braconnay evocă apoi – pe baza dovezilor culese - implicarea fiecăruia dintre acuzaţi în planul criminal care avea să ducă la atentatele de la Stade de France, cafenelele pariziene şi sala de spectacole Bataclan.

Discreţia, profesionalismul şi funcţionarea colegială a celor trei avocaţi generali

În fine, Nicolas Le Bris este al treilea şi ultim avocat general care a intrat în scenă pentru a derula faptele incriminate acuzaţilor. Înainte de toate însă, el constată că «recruţii, autorii sau complicii atentatelor, veneau toţi din inima Bruxelles-lului, din Molenbeek, comună de 100.000 de locuitori, 6 km2 în care 70% din populaţie este de origine marocană. Marocul este numitorul comun al acestor acuzaţi Urmează detalierea fiecărui fapt reproşat acuzaţilor în contextul în care de 9 luni încoace avocaţii apărării au denunţat în mod regulat faliile, erorile instrucţiei.

Cum notează ziarul La Croix, «magistraţii PNAT au o misiune extrem de delicată. Pe de o parte ei trebuie să ţină cont de faptele tragice petrecute acum aproape 7 ani , fapte care au traumatizat o ţără întreagă. Trebuie apoi să ţină seama de emoţiile exprimate de cele circa 2.500 de părţi civile de la acest proces dar totodată trebuie să ia în calcul personalităţile celor 14 acuzaţi prezenţi şi, nu în ultimul rând, să ţină seama de drept, de lege». Comentatorii salută în mod unanim discreţia, profesionalismul şi funcţionarea colegială a celor trei avocaţi generali. Misiunea nu era deloc uşor de îndeplinit ţinând cont de faptul că doi din cei trei magistraţi erau déjà membri ai Parchetului antiterorist în momentul atacurilor şi, în această calitate, au fost printre primii la locul faptelor

În cazul în care cei trei magistraţi decid să ceară vineri seara pedeapsa maximă pentru fiecare acuzat atunci ei ar putea pretinde de 12 ori închisoare pe viaţă şi 126 de ani de puşcărie cumulaţi pentru ceilalţi 8 acuzaţi. Cazul lui Salah Abdeslam va fi cel mai urmărit, cel mai mediatizat şi detaliat de specialişti şi comentatori. El riscă într-adevăr o pedeapsă de închisoare pe viaţă incompresibilă, lucru ce ar face practic imposibilă orice amenajare sau reducere a pedepsei. O astfel de sancţiune nu a fost sau nu este aplicată în Franţa decât unui număr extrem de redus de oameni, în general serial-killeri. De-a lungul procesului, tânărul francez de 33 de ani a arătat diverse faţete ale personalităţii sale. La început, în septembrie, a fost obraznic, provocator şi se prezenta drept «combatant ISIS». Apoi a evocat «umanitatea» sa când, spune el, a renunţat să se arunce în aer într-o cafenea. În fine, nu demult, când a luat cuvântul pentru ultima dată în faţa Curţii, Abdeslam le-a cerut scuze familiilor victimelor, cu lacrimi în ochi.

Pledoariile apărării încep luni, 13 iunie. Intervenţiile lui Martin Vettes şi Olivia Ronen, tinerii avocaţi ai lui Salah Abdeslam, sunt programate pe 24 iunie.

Procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015 va rămâne în analele judiciare nu doar prin faptele care s-au judecat dar şi prin amploarea dosarului : 470 de volume şi 48.000 de cote. De aceea «procesul acestor atentate este cap de listă în ierarhia organizaţiei stat islamic» amintea Camille Hennetier.

Reamintim, atentatele au îndoliat sau marcat pe viaţă oameni de 20 de naţionalităţi diferite. Printre victimele atacurilor se numără şi doi români, cuplul Lăcrămioara Pop şi Ciprian Calciu, seceraţi de mitalierele jihadiştilor la terasa cafenelei La Belle Equipe din Paris.