Rusia va lovi noi ținte dacă Kievul va fi alimentat cu rachete cu rază lungă, atenționează Vladimir Putin

presedintele_vladimir_putin

Presedintele Vladimir Putin la resedinta de la Soci, cu ocazia unui interviu acordat canalului de televiziune Rusia 1, 3 iunie 2022.
Sursa imaginii: 
Mikhail Klimentyev, Sputnik, Kremlin Pool Photo via AP

«Dacă astfel de rachete sunt furnizate, vom lovi ținte de care încă nu ne-am atins», a declarat președintele Vladimir Putin într-un interviu acordat televiziunii Rusia 1. Între timp, la Vatican, Papa Francisc a lansat un nou apel, pentru ca «negocieri reale» să aibă loc între Rusia și Ucraina și a rugat «liderii națiunilor să nu conducă umanitatea la distrugere». Iar în Marea Baltică, zeci de nave de război ale NATO participă, până pe 17 iunie, la un exercițiu anual.

Vladimir Putin nu a precizat despre ce «noi ținte» este vorba dar, consideră că livrarea de armament nu are ca scop decât prelungirea conflictului.

Ucraina dorește să se echipeze cu sisteme de lansatoare de rachete multiple, pentru a lovi poziții rusești și stocurile lor de arme.

Este vorba de sisteme ce pot fi încărcate cu tipuri diferite de muniție ce pot fi ghidate prin GPS și care ar putea ținti până la 80 de km ori, până la 300 de km, în cazul unei rachete sol-sol (de tipul Army Tactical Missile System).

Președintele Statelor Unite, Joe Biden s-a angajat să furnizeze Ucrainei lansatoare de rachete Himars după ce a primit asigurări din partea Kievului că aceste arme nu vor fi utilizate pentru a viza teritoriul rusesc. Motiv pentru care, Washington nu va livra Kievului rachetele cu o rază de 300 de km. De fapt, de la începutul invaziei, Statele Unite doresc să evite orice acțiune care ar putea fi percepută ca o provocare de Moscova și deci, să se asigure că acest conflict nu va degenera.

Joe Biden preciza că tipul de armament pe care îl va livra va permite forțelor ucrainene să vizeze, cu o mai mare precizie, ținte majore de pe front.

Un consilier al administrației prezidențiale ucrainene, scria la finele lui mai, pe Twitter că țara sa dorește să răspundă cu acest tip de armament la provocările forțelor rusești pentru a le împiedica să avanseze în teren.

În ciuda avertismentelor, tot Vladimir Putin estimează că aceste arme nu vor schimba radical situația de pe front.

Ucraina dispune deja de lansatoare de rachete multiple, furnizate de Cehia. Dar, sunt sisteme vechi, ce datează de pe vremea războiului rece.

Modelul Himars M142, este o versiune modernizată, mult mai lejer ce poate fi instalat pe un camion blindat. Creat în 1990, modelul a început să fie utilizat în anii 2000.

Generalul Nick Carter, comandantul britanic al forțelor NATO ce au acționat în sudul Afganistanului, explica în 2010 pentru New York Times că sistemul Himars este "extrem de precis".

În Ucraina, duminică, la Kiev, mai multe bombardamente ale forțelor rusești au vizat infrastructuri și căi ferate.

Ultima dată, capitala a fost țintită pe 28 aprilie, când, se afla acolo secretarul general al ONU, Antonio Guterres.  

 

Între timp, la Vatican, Papa Francisc a lansat un nou apel, pentru ca «negocieri reale» să aibă loc între cele două state și a rugat «liderii națiunilor să nu conducă umanitatea la distrugere».

Un apel ce a fost lansat în fața a 25.000 de credincioși, reuniți în piața Sfântului Petru din Vatican.

“La 100 de zile de la începutul agresiunii armate a Ucrainei”, Papa cere “negocieri reale pentru o încetare a focului și pentru găsirea unei soluții prin care țipătul disperat al oamenilor care suferă să fie auzit, în respect pentru viață”.

Sâmbătă, în cadrul unei întâlniri cu mai mulți copii, Papa, în vârstă de 85 de ani, a confirmat că dorește să se deplaseze în Ucraina și a explicat că "așteaptă momentul prielnic deoarace nu este ușor de luat o decizie ce ar putea să facă mai mult rău decât bine”.

Săptămâna ce începe, el va primi reprezentanți ai guvernului ucrainean, a mai detaliat Papa Francisc.

De la începutul conflictului, pe 24 februarie, Papa a tot multiplicat apelurile la pace în Ucraina, dar fără să fi numit direct nici pe Vladimir Putin și nici Rusia. Vaticanul dorește să mențină dialogul cu Biserica ortodoxă rusă, într-un delicat exercițiu de echilibru diplomatic.

 

Pe frontul diplomatic, ministrul ucrainean de Externe, a răspuns, sâmbătă, președintelui francez, Emmanuel Macron.

Liderul de la Palatul Elysée a repetat "că nu trebuie umilită Rusia" pentru a putea menține deschisă ușa diplomației.

Răspunsul a venit de la Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe: “apelul de a nu umili Rusia poate doar să umilească Franța și orice altă țară care ar spune așa ceva. Rusia se umilește ea singură. Mai bine ne concentrăm cu toții cum să punem Rusia la locul ei. Ar aduce pace și ar salva vieți".

 

 

Şi tot în acest week-end, șeful statului-major american, generalul Mark Milley, a menționat determinarea Statelor Unite de a susține Suedia și Finlanda, într-un moment în care cele două și-au depus cererile de aderare la NATO. Declarația responsabilului american a fost făcută la bordul celei mai mari nave americane de război care s-a aflat vreodată în portul din Stockholm.

Până pe 17 iunie vor avea loc manevre navale în cadrul unui exercițiu anual al NATO în Marea Baltică.

Nava americana USS Kearsarge poate fi observata aici în Stockholm, Suedia, 3 iunie 2022. In jur de 40 de nave de razboi i se vor alatura în cadrul unui exercitiu NATO în Marea Baltica ce are loc între 5 si 17 iunie.
Nava americana USS Kearsarge poate fi observata aici în Stockholm, Suedia, 3 iunie 2022. In jur de 40 de nave de razboi i se vor alatura în cadrul unui exercitiu NATO în Marea Baltica ce are loc între 5 si 17 iunie.
Sursa imaginii: 
Henrik Montgomery/TT via AP