Războiul din Ucraina: Cele 100 de zile care au dat peste cap ordinea mondială

baricade_antitanc_pot_fi_vazute_in_odessa_ucraina_24_martie_2022.jpg

Baricade antitanc pot fi vazute în Odessa, Ucraina, 24 martie 2022.
Baricade antitanc pot fi vazute în Odessa, Ucraina, 24 martie 2022.
Sursa imaginii: 
AP Photo/Petros Giannakouris

La 100 de zile de la începutul războiului în Ucraina, continentul european este destabilizat, ordinea geopolitică mondială este dată peste cap, economia internațională fragilizată. Dar, președintele Vladimir Putin, slăbit, conduce, în continuare atacul. Facem un tur al acestui conflict inedit în Europa de la al Doilea Mondial.

Calificat de dictator ori de criminal de război, liderul de la Kremlin s-a izolat pe scena internațională și este vizat de sancțiuni fără precedent. Dar, continuă să beneficieze de o mare popularitate în Rusia și poate miza pe tăcerea marilor puteri, cum este cazul Chinei.

Beijing nu a condamnat niciodată invazia rusă începută pe 24 febrarie.

În plan diplomatic, canalele de comunicare nu au fost complet sistate cu Moscova. Președintele francez, Emmanuel Macron a menținut un contact constant cu omologul rus, Vladimir Putin.

În plus, mai mulți lideri s-au deplasat la Moscova pentru a încerca negocierea, fără succes, a opririi intervenției militare. Este cazul secretarului general al ONU, Antonio Guterres, la finele lui aprilie, ceea ce a atras nemulțumirea liderului de la Kiev, Volodimir Zelenski.

Chiar dacă nu a obținut o victorie majoră în teren și chiar și-a schimbat strategia, orientându-se pe estul Ucrainei, Vladimir Putin nu dă niciun semn că dorește să se oprească.

Chiar mai mult, forțele rusești avansează în Donbass.

Rusia susține că a lansat atacul împotriva Ucrainei pentru a împiedica un pretins genocid al populației rusofone dar și pentru a împiedica extinderea NATO.    

Eșecul este evident, constată AFP: A lianța militară se consolidează sub umbrela Statelor Unite mobilizate pentru a furniza armament Ucrainei în timp ce Finlanda și Suedia și-au depus cererile de aderare la NATO.

Statele Unite și Uniunea Europeană au desfășurat mii de soldați la frontierele Rusiei – în Polonia, România și în statele baltice.

În plus, Uniunea Europeană a aprobat săptămâna aceasta, un nou pachet de sancțiuni, al șaselea, iar pentru prima dată este vizat petrolul rusesc. 90 la sută din importurile petroliere din Rusia vor înceta până la sfârșitul anului.

Recent, premierul Japoniei declara că “invazia Ucrainei de Rusia nu privește doar Europa ci, ea  zdruncină ordinea internațională, inclusiv pe cea din Asia”. Japonia s-a asociat sancțiunilor internaționale împotriva Moscovei, în special celor financiare.

Statele Unite au deblocat 40 de miliarde de dolari pentru finanțarea «luptei dintre democrație și autocrație».    

Există și state reticente care nu au condamnat invazia rusă- Brazilia, India, Africa de Sud.

Continentul african a fost foarte divizat, la începutului lui martie, în momentul votării rezoluției ONU prin care a fost condamnată invazia în Ucraina.   

Sancțiunile la adresa Moscovei sunt dintre cele mai diferite: un embargo asupra petrolului rusesc, averi înghețate, restricții bancare, aeriene și maritime. Statele occidentale au decis, din februarie, sancțiuni de o amploare inedită ce vizează toate sectoarele Rusiei și chiar aliatul Belarus iar impactul este, încă, necunoscut.

Cert este că efectele războiului se resimt mai peste tot pe planetă și se resimte în creșterea economică, în sectoarele energetic și alimentar. Africa de Nord se teme de o criză alimentară. Iar specialiști citați de AFP se tem că încă nu am văzut toate efectele războiului și că ar putea fi perturbat comerțul internațional.