Poate Turcia bloca aderarea Suediei și Finlandei la NATO?

secretarul_general_al_nato_jens_stoltenberg_are_in_mana_docuemnte_din_partea_suediei_si_finlandei_bruxelles_18_mai_2022._.jpg

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg are în mâna cererile de aderare din partea Suediei si Finlandei la Alianta, Bruxelles, 18 mai 2022.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg are în mâna cererile de aderare din partea Suediei si Finlandei la Alianta, Bruxelles, 18 mai 2022.
Sursa imaginii: 
Johanna Geron, Pool via AP

Suedia și Finlanda au depus, oficial, cererile de aderare la NATO – consecință directă a invaziei Ucrainei de către Rusia. Deoarece Turcia se opune aderării, nu a fost stabilită o dată anume pentru începerea negocierilor.

 

La Bruxelles, ambasadorii Suediei și Finlandei au prezentat dosarele de candidatură la NATO, secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg. Oficialul NATO a vorbit despre un moment istoric ce intervine într-unul critic pentru securitatea noastră.

Turcia, membră a NATO, se opune aderării. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan speră că restul statelor din Alianță îi vor auzi îngrijorările.

Consultări au loc la ora actuală, în încercarea de a determina Ankara să își schimbe poziția, susțin surse diplomatice citate de AFP.

Unanimitatea este necesară iar parlamentele celor 30 de state membre trebuie să ratifice acordul de aderare.

Membră a NATO încă din 1952, Turcia, poate, în terorie, să blocheze intrarea acestor două state nordice în Alianță.

Marți, președintele Recep Tayyip Erdogan spunea că nu va ceda în această privință. Miercuri, el a cerut partenerilor de Alianță să îi audă îngrijorarea.

Reuniți la Bruxelles cu această ocazie, ambasadorii NATO nu au reușit să aleagă o dată pentru începerea imediată a discuțiilor de aderare, din cauza opoziției turce.

În ultimii ani, Turcia a protestat deseori la adresa Occidentului, dar, observă analiștii, Ankara nu a ieșit de fiecare dată învingătoare.

Pentru Paul Levin, directorul Institutului de studii orientale de la Universitatea din Stockholm, există șanse ca un acord să fie găsit. În acest dosar strategic, expertul mizează pe faptul că Suedia va face concesii dar și că alte state din NATO vor contribui și vor pune o presiune pe Turcia.

Dar, tot el atenționează că un blocaj complet nu poate fi exclus, în special pentru că avem de a face cu o chestiune foarte sensibilă, mai exact  – PKK – Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Amintim că Erdogan acuză aceste două state că găzduiesc membri ai PKK, organism considerat de Ankara drept terorist.    

Turcia le-a reproșat celor două state nordice că nu răspund cererilor de extrădare a rebelilor kurzi.

În plus, împreună cu alte state europene, Finlanda și Suedia au interizs exporturile de arme către Turcia, în octombrie 2019, ca răspuns la ofensiva turcă în Nordul Siriei.

Liderul de la Ankara speră să rezolve chestiunea privitoare la kurzi dar se îngrijește și de propria imagine, și transmite astfel un semnal favorabil Rusiei, cu care întreține relații complexe, după cum observă analiștii.

Tot ei amintesc că în anii 1990, Turcia amenința că blochează lărgirea NATO în cazul unor state din Europa de Est, cu scopul de a mișca propria candidatură la Uniunea Europeană.