Analiză Le Monde: O posibilă redesfăşurare de arme nucleare în Belarus, noul focar de tensiuni din spatele crizei ucrainene

putin.jpg

Presedintii belarus si rus, Alexander Lukasenko respectiv Vladimir Putin, la Soci, pe 14 septembrie 2020.
Presedintii belarus si rus, Alexander Lukasenko respectiv Vladimir Putin, la Soci, pe 14 septembrie 2020.
Sursa imaginii: 
Russian Presidential Press Service via AP

Intr-o lungă analiză, ziarul Le Monde evocă posibila redesfăşurare de arme nucleare în Belarus. Mai exact, săptămâna viitoare, proiectul noii constituţii belaruse care prevede abandonarea statutului de stat nenuclear va fi supus unei «dezbateri publice» al cărei rezultat îl putem imagina ţinând cont de «represiunea ambiantă» din ţară, scrie Le Monde.

Sylvie Kauffmann, editorialistă la Le Monde şi bună cunoscătoare a estului european unde a fost ani de zile corespondenta ziarului, ne reaminteşte mai întâi câteva fapte istorice şi în particular summit-ul CSCE de la Budapesta din 5 decembrie 1994.

La aceea întâlnire la vârf a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, preşedintele american Bill Clinton pronunţa o vibrantă pledoarie în favoarea extinderii NATO spre est. «Nicio naţiune nu va fi automat lăsată deoparte» spunea şeful Casei albe de atunci. Omologul său rus, Boris Ielţân, îi dă atunci replica evocând apariţia unei «păci reci» după războiul cu acelaşi nume.

Europenii, prudenţi, vor să evite o nouă diviziune a continentului lor. François Mitterrand, preşedintele Franţei, crede că «o extindere NATO ar putea da Rusiei sentimentul că este încercuită». Jacques Delors, preşedintele Comisiei europene din aceea vreme, vrea să «exludă un nou zid» iar premierul britanic John Major promovează linia «niciun veto contra Rusiei, nicio surpriză din partea Vestului». «Privite din perspectiva de acum, preocupările europene erau fără îndoială premonitoare» notează Le Monde.

In ciuda acestor disonanţe, la Budapesta se va semna un document foarte important, zis «memorandumul de la Budapesta». Textul prevede ca Ucraina, Belarus şi Kazakhstanul, tinere republici independente, scăpate doar de trei ani de sub jugul URSS, să-şi transfere în Rusia armele nucleare sovietice depozitate pe teritoriile lor respective şi să semneze totodată tratatul de neproliferare nucleară. Pentru Washington ar fi fost un coşmar ca odată cu prăbuşirea fostului imperiu sovietic să apară patru noi puteri nucleare, potenţial instabile. În schimbul unor ajutoare economice şi a garantării integrităţii lor teritoriale, numărul de state nucleare a fost redus la unul singur, Rusia.

Un sfert de secol mai târziu, Vladimir Putin, succesorul lui Ielţân, a încălcat o primă garanţie când a anexat Crimeea. Ce se ştie însă mai puţin, avertizează Sylvie Kauffmann în Le Monde este că un punct de memorandumul de la Budapesta este azi pus în pericol de Alexander Lukaşenko. Despotul de la Minsk ar putea destabiliza securitatea europeană dacă reinstalează arme nucleare în ţara sa.

Despre ce este însă vorba? Pe scurt, în 1994, Belarusul adopta o nouă Constituţie al cărei articol 18, paragraful 2, definea ţara drept «neutră şi fără arme nucleare». Lukaşenko, ales în fruntea statului doi ani mai devreme, trimite înapoi în Rusia vreo 80 de rachete SS-25 dar dezmembrează doar unul din cele două situri de lansare – detaliu făcut public de abia acum 3 luni.

In urma alegerilor din 2020, Lukaşenko este din nou declarat învingător dar în urma unor fraude masive. Lumea iese în stradă, manifestaţiile sunt înăbuşite dar ca să se menţină la putere, dictatorul belarus cere sprijin Rusiei. Vladimir Putin nu spune nu, dar lansează totodată procesul de integrare a Belarusului în Rusia. La sfârşitul anului trecut, contactele între cei doi lideri se multiplică iar pe 4 noiembrie 2021 Rusia şi Belarusul aprobă o doctrină militară comună care nu a fost însă făcută publică. Le Monde, citând un cercetător britanic de la Institutul internaţional de studii strategice, afirmă că respectiva doctrină comună implică schimbarea de statut a neutralităţii Belarusului. Lucru confirmat câteva zile mai târziu de Lukaşenko care, într-un interviu acordat canalului RT, anunţă că-i va propune lui Putin să instaleze arme nucleare în Belarus.

Pe 27 decembrie, autorităţile de la Minsk au publicat un nou proiect de Constituţie ce urmează să fie adoptat prin referendum duminica viitoare, pe 27 februarie. Un detaliu care nu i-a scăpat analistei de la Le Monde este că faimosul paragraf 2 al articolului 18 a fost înlocuit şi nu mai apare nicăieri nici noţiunea de stat neutru, nici cea de stat nenuclear.

«Iată cum s-a deschis o nouă şi potenţial periculoasă breşă în aranjamentele făcute după terminarea războiului rece», conchide Le Monde.

 
Analiză Le Monde: O posibilă redesfăşurare de arme nucleare în Belarus, noul focar de tensiuni din spatele crizei ucrainene