Academia franceză trage semnalul de alarmă: «Limba franceză suferă de o anglicizare cotropitoare»

academie_francaise_prw_img_8809_0.jpg

Sediul Academiei franceze de pe Quai de Conti din Paris.
Sediul Academiei franceze de pe Quai de Conti din Paris.
Sursa imaginii: 
Pierre René-Worms/RFI

Intr-un raport publicat marţi şi dezvăluit de ziarul Le Figaro, Academia franceză trage semnalul de alarmă. « Imortalii » cum li se mai spune membrilor venerabilmei instituţii deplâng ponderea tot mai mare pe care o iau cuvintele sau expresiile franceze cu influenţă sau amestecate cu limba engleză.

«Franglais», barbarism format din cuvintele «français» şi «anglais» este folosit de francezi pentru a descrie termenii sau expresiile în care influenţa englezei este predominantă.

In urmă cu un an, Academia franceză – instituţia însărcinată să definească limba franceză elaborând dicţionarul acesteia – a constituit o comisie care să studieze comunicarea instituţională practicată în Franţa ultimilor 15 ani. Raportul acestei comisii numără 30 de pagini şi a fost făcut public de ziarul Le Figaro.

Concluziile raportorilor sunt fără drept de apel: «limba franceză suferă de o anglicizare cotropitoare» iar riscurile sunt multiple. În primul rând o destructurare a gramaticii şi o pierdere a reperelor pentru marele public. Consecinţele sunt nefaste, mai exact se poate produce o fractură socială dublată de o fractură generaţională.

Academicienii notează că anglicismele se trag de cele mai multe ori nu dintr-o engleză literară, de nivel înalt ci dintr-o limbă de proastă calitate astfel încât sensul şi funcţia cuvintelor respective sunt alterate. Sintaxa este dată peste cap, prepoziţiile dispar iar articolele sunt suprimate. O mare parte din aceste anglicisme nu are nicio regulă sau coerenţă ortografică. Acest lucru are «consecinţe destul de grave asupra sintaxei şi chiar a structurii limbii franceze» se mai poate citi în raportul «Imortalilor», «nemuritorilor» cum sunt porecliţi membri Academiei franceze.

Exemplele găsite de autorii raportului în instituţiile sau societăţile franceze sunt numeroase. Astfel, Air France face parte din alianţa companiilor aeriene botezată «Skyteam», poşta franceză propune clienţilor săi o «pickup station» iar magazinele Fnac organizează «French Days». Ministerul francez de externe este şi el criticat întrucât organizează an de an «Goût de France/Good France», eveniment menit să promoveze gastronomia franceză despre care am vorbit şi noi pe undele RFI. Universitatea Cergy-Pontoise din periferia Parisului s-a rebotezat «CY» care în engleză dă «see why» în timp ce oraşul Maubeuge din nordul Franţei se defineşte ca fiind un «creative city». Un lanţ de pizzerii are drept slogan «Made for sharing» în timp ce constructorul de automobile Peugeot se laudă cu «unboring the future».

Un sondaj de opinie arată că două treimi din francezi îşi doresc o lege care să garanteze folosirea limbii franceze în societate. Practic jumătate din francezi se declară agasaţi sau ostili mesajelor publicitare care conţin cuvinte în engleză. In fine, o treime dintre francezi estimează că utilizarea englezei în publicităţi jenează la înţelegerea mesajelor.

E adevărat că adesea limbajul publicitar este complet în decalaj faţă de uzanţele omului de rând. Cum o notează şi Le Figaro, nici la cârciuma din colţ, nici la brutărie şi nici în piaţă oamenii nu vorbesc despre «zero emission valley», proiect ecologic cu care se laudă regiunea Auvergne. Problema nu este doar una lingvistică ci un adevărat fapt de societate: o parte din populaţie este exclusă întrucât, contrar unei idei preconcepute, vocabularul anglosaxon nu este la îndemâna marelui public. Astfel încât aceste mesaje nu ajung decât la o parte foarte redusă, privilegiată şi educată a populaţiei. Se favorizează deci ceea ce academicienii numesc «insecuritatea ligvistică».

Ca să nu fie probabil acuzaţi de şovinism lingvistic, raportorii Academiei franceze sunt de acord că limba franceză trebuie să evolueze şi să se îmbogăţească în urma contactului cu alte limbi. Nimeni nu mai repune în discuţie cuvinte precum «week-end», «babyfoot» sau «rock’n’roll».

 
Academia franceză trage semnalul de alarmă: influenţa limbii engleze asupra francezei este prea mare