O nouă varintă de coronavirus descoperită în Africa de Sud îngrijorează Europa

Laboratorul_german_biontech_studiaza_daca_noua_mutatie_descoperita_in_africa_de_sud_ar_fi_capabila_sa_nu_raspunda_vaccinului_creat_impreuna_cu_pfizer.jpg

Laboratorul german BioNTech studiază dacă noua mutaţie descoperită în Africa de Sud ar fi capabilă să nu răspundă vaccinului creat împreună cu Pfizer.
Laboratorul german BioNTech studiază dacă noua mutaţie descoperită în Africa de Sud ar fi capabilă să nu răspundă vaccinului creat împreună cu Pfizer.
Sursa imaginii: 
Guillem Sartorio AFP/File

Mai multe state europene dar şi asiatice au decis suspendarea conexiunilor aeriene cu diverse state de pe continentul african. Franţa a anunţat vineri dimineaţă că suspendă legăturile aeriene cu 7 state africane, timp de 48 de ore, după cum a precizat Ministerul Sănătăţii. În schimb, Organizaţia Mondială a Sănătăţii crede că nu este necesară izolarea continentului african şi că nu se impun restricţii de circulaţie, cerând răbdare, de câteva săptămâni, pentru a se studia noua variantă.

Noua variantă prezintă «un număr extrem de mare» de mutaţii şi «există potenţialul unei propagări foarte rapide», explică un expert francez, într-o conferinţă de presă organizată la Ministerul Sănătăţii.

Iar un responsabil de la Centrul de Control şi de prevenţie al bolilor, din Uniunea Africană, calmează spiritele explicând că «există numeroase variante dar unele nu au nicio consecinţă asupra epidemiei».

Ministrul sud-african de Externe susţine că se teme de ceea ce înseamnă aceste restricţii pentru industria locală şi pentru turism.

Între timp, laboratorul german BioNTech studiază dacă noua mutaţie descoperită în Africa de Sud ar fi capabilă să nu răspundă vaccinului creat împreună cu Pfizer.

Purtătorul de cuvânt al laboratorului german susţine că «Pfizer şi BioNTech sunt pregătite să ajusteze vaccinul lor în mai puţin de 6 săptămâni şi să livreze primele doze în mai puţin de 100 de zile, dacă o variantă a virusului se adevereşte rezistentă».

La microfonul RFI, directorul de cercetare al Centrului Naţional de cercetare Stiinţifică, Etienne Decroly explică ce se cunoaşte până acum despre această mutaţie a virusului, la doar câteva ore de la apariţia ei:  "Există indicii care arată că este  o variantă contagioasă. Viteza cu care apare în rândul populaţiei pare extrem de rapidă, ceea ce ne preocupă. Pe baza unor studii anterioare putem deduce deja că o parte din cei care fie au avut deja virusul fie au anticorpi în urma vaccinului – poartă mutaţii care vor diminua capacitatea anticorpilor induşi prin vaccin. Ceea ce rídică un mare semn de întrebare pentru autorităţile sanitare şi pentru producătorii de vaccinuri care, vor trebui să decidă când vor putea să adapteze noile doze de vaccin la variantele care circulă în prezent, aşa încât vaccinurile să ne ofere o mai bună protecţie".

Dar, înseamnă acest lucru că practic vom ajunge să adaptăm vaccinurile la fel cum este adaptat cel pentru gripa sezonieră?

Etienne Decroly: "Cel mai probabil, da. Sperăm că un vaccin anti-Covid va deveni la fel de stabil, să ne exprimăm aşa, ca şi unul împotriva gripei sezoniere. Cel mai probabil, suntem condamnaţi să trăim cu acest virus. Ceea ce sperăm este că pe termen mediu, virusul Sars-Cov-2 să fie mai bine controlat şi, la fel cum este cazul gripei sezoniere, epidemia de Covid să diminueze. Încă nu am ajuns aici deoarece nu putem prezice traiectoria virusului".

Este a doua variantă descoperită în Africa de Sud. Specialistul francez nu crede că este vorba de un teren propice pentru dezvoltarea de mutaţii ci, mai degrabă, pur şi simplu se depistează mult mai repde decât în alte ţări evoluţia virusului.

Acum, de mai multe luni, tot mai multe personalităţi, oameni de ştiinţă şi ONG-uri atenţionează asupra discrepanţei vaccinale dintre statele bogate şi cele mai puţin înzestrate, în acest caz cu vaccinuri anti-Covid.

Etienne Decroly:  "În mod evident, este extrem de important ca accesul la sănătate să fie unul pentru toţi iar vaccinurile să fie distribuite peste tot în lume. Doar cu o strategie globală vom putea lupta contra virusului, care, nu cunoaşte frontiere. De aceea, aceste strategii de a închide frontierele pentru a limita răspândirea virusului, au o eficacitate limitată deoarece, bineînţeles, nu se poate controla complet circulaţia la frontiere. Astfel, dacă nu există o strategie globală, nu vom putea face faţă infecţiilor virale".

Etienne Decroly este director de cercetare la Centrul francez de cercetare Stiinţifică.