Franța: Inculparea fostului ministru al Sănătății ori momentul în care politicieni judecă politicieni

agnes_buzyn_a_demisionat_din_postul_de_ministrul_al_sanatatii_la_mijlocul_lui_februarie_2020_la_inceputul_epidemiei_de_covid-19._aici_ajunge_la_curtea_de_justitie_paris_10_septembrie_2021.

Agnès Buzyn a demisionat din postul de ministrul al Sănătății la mijlocul lui februarie 2020 la începutul epidemiei de Covid-19. Aici, ajunge la Curtea de Justiție, Paris, 10 septembrie 2021.
Agnès Buzyn a demisionat din postul de ministrul al Sănătății la mijlocul lui februarie 2020 la începutul epidemiei de Covid-19. Aici, ajunge la Curtea de Justiție, Paris, 10 septembrie 2021.
Image source: 
© Lucas Barioulet, AFP

Inculparea declanșată pe numele fostului ministru al Sănătății din Franța, Agnes Buzyn, a iscat o amplă dezbatere. Unii specialiști sunt de părere că cel mai probabil responsabilul nu va fi condamnat și că acuzațiile vor fi ridicate. Dar până atunci, miniștrii asupra cărora planează riscul penal, sunt încurajați să caute ”riscul zero” în exercițiul funcției, dar cel mai probabil vor pierde astfel, din vedere, interesul ”suprem” al țării, după cum este de părere un fost responsabil din Consiliul Constituțional. Unii cer pedepsirea responsabililor politici, administrativi și economici pentru că nu au știut să anticipeze și să neutralizeze sinistrul. În această categorie se află asociații și sindicate radicale. Iar alții, vorbesc de laxism iar restul de dictatură sanitară - sub pretextul luptei împotriva unui virus.

Fostul ministru al Sănătății este acuzat că „a pus în pericol viața unei terțe persoane” iar inculparea ei ridică unele semne de întrebare în ceea ce privește funcționarea instituțiilor. 

 

O anchetă a fost deschisă în vara anului 2020 în urma unor plângeri venite din partea personalului spitalicesc și dinspre familiile unor persoane care și-au pierdut viața din cauza Covid. Cu toții vorbesc de faptul că guvernul nu a anticipant riscul epidemic mondial și că decizii proaste au fost luate ori, că din contră, nu au fost luate deloc măsuri odată ce a intervenit pandemia. 

 

Este o premieră, nicăieri nu a mai fost pus sub acuzare un responsabil național pentru gestionarea acestei pandemii. În Franța, ea ar putea antrena și alte inculpări - a fostului premier, Edouard Philippe ori a lui Olivier Veran, succesorul lui Agnes Buzyn - toți aflați pe funcții la începutul crizei sanitare. 

 

Justiția penală este invitată să se pronunțe, în acest caz prin intermediul unei jurisdicții de excepție - Curtea de Justiție a Franței, în ceea ce privesc deciziile luate de guvern în fața unei crize inedite. Curtea fiind singura instituție ce poate ancheta eventuale delicte ori conflicte de interese în cadrul unor afaceri publice a unor foști ori actuali miniștri ori secretari de stat.

 

Dar, de această dată magistrații vor trebui să decidă dacă, în funcție de informațiile care existau la cel moment, în cursul unor săptămâni cruciale, ministrul a luat cele mai bune decizii. Apoi, dacă nu a ascuns cumva populației anumite informații, din diverse motive. Pe scurt, magistrații vor trebui să decidă dacă persoanele ce răspundeau de politica sanitară publică au fost, sau nu, la înalțimea responsabilităților.

 

Doi juriști atenționează într-o tribună scrisă pentru Le Monde că acest forum - Curtea de Justiție a Franței, nu este adecvat pentru a judeca responsabilitatea unui ministru și cu atât mai puțin a unui guvern întreg. Ei se întreabă dacă nu cumva există riscul ca decizile politice să fie condiționate de necesitatea de a se proteja de amenințarea penală iar din acest motiv, paradoxal, se va ajunge la inacțiune, iar uneori chiar ele sunt la baza plângerilor ajunse în justiție.

 

Iar astfel, funcția publică se va transforma într-un serviciu prestat pentru stat, sunt de părere cei doi juriști.

 

Este un dublu impas -politic și juridic - iar riscul este ca populația să își piardă și mai tare puțina încredere în instituțiile de stat.

 

Mai spunem că cei care trebuie să ia o decizie în acest caz sunt în mare parte oameni politici - 12 parlamentari și 3 magistrați. Dar, până ca ei să decidă, plângerile sunt analizate de o comisie strategică - formată din 3 membri ai Curții de Casație, 2 din Consiliul de Stat și 2 de la Curtea de Conturi. Iar apoi, dosarele sunt anchetate de o comisie compusă din 3 magistrați ai Curții de Justiție.