Norvegia: legislative puse sub semnul unei dezbateri legată de viitorul petrolului

capture_decran_2021-09-13_a_18.28.01.png

Image source: 
Getty Images / Berral

În Norvegia au avut loc luni 13 septembrie alegeri legislative. Sondajele anunţau de mai multă vreme o victorie a laburiştilor în faţa conservatorilor. Marea temă de campanie a acestui scrutin a fost însă legată de viitorul industriei petroliere norvegiene, într-un moment cînd opinia publică norvegiană este tot mai convinsă că era petrolului a trecut şi că extracţia petrolului, a cărbunelui şi a gazelor reprezintă un pericol major pentru planetă.

La prima vedere s-ar spune că Norvegia este o ţară binecuvîntată, cel puţin de natură. Doar cinci milioane cinci sute de mii de locuitori şi cea mai mare rezervă de petrol din Europa occidentală. Pe baza extracţiei de petrol Norvegia, care a avut grijă să nu adere la Uniunea Europeană, şi-a creat un stat providenţă. Rata şomajului este de sub 5 la sută, un procent de invidiat în toată Europa, iar fondurile suverane norvegiene se ridică la frumoasa sumă de 1200 de miliarde de euro… Norvegia este al şaptelea exportator mondial de petrol şi al treilea exportator mondial de gaze.

Tot Norvegia este însă ţara care începe să resimtă brutal efectele încălzirii atmosferei. Anul acesta, pe data de 25 iulie, pe arhipelagul Spitzberg din zona arctică a fost înregistrat un record absolut de căldură: 22 de grade Celsius într-o zonă unde în mod normal în luna iulie temperatura se situează între 5 şi 8 grade Celsius. Dezbaterea suscitată în contextul legislativelor norvegiene s-a derulat sub semnul unei dileme avînd o rezonanţă mondială. Într-un fel sau altul, tot mai mulţi norvegieni se simt oarecum vinovaţi: „Oare nu contribuim noi la încălzirea atmosferei prin exporturile noastre de petrol şi gaz? Oare nu devine bunăstarea noastră un fel de bumerang care ne va izbi într-o bună zi? Oare este morală prosperitatea într-o ţară care se îmbogăţeşte din exporturile de hidrocarburi dar alimentează o catastrofă climaterică generală?” Iată marile întrebări ale norvegienilor.

Într-o lume raţională şi celelalte mari ţări producătoate de hidrocarburi ar trebui să şi le pună. Mulţi ecologişti avertizează că umanitatea trebuie să abandoneze cărbunele, gazul şi petrolul, ca sursă de energie, dacă vrea să-şi asigure continuitatea precum şi supravieţuirea generaţiilor viitoare.

Norvegienii şi-au pus în mod sincer aceste întrebări, dar ceea ce fac liderii lor rămîne destul de paradoxal. Este ceea ce afirmă un comentator în cotidianul Libération. În materie de tranziţie ecologică, s-ar spune că Norvegia este un exemplu strălucit. 95 la sută din electricitatea ţării provine de la hidrocentrale. Automobilele electrice sunt omniprezente iar în 2025 nu va mai fi vîndută în Norvegia nici o maşină pe bază de benzină. În acelaşi timp, 160 000 de oameni lucrează în industria petrolieră norvegiană iar exporturile de hidrocarburi provoacă evident poluare în alte zone ale lumii. E ca şi cum cineva ar spune: eu la mine acasă sunt un exemplu de comportament ecologic deşi prin exporturile mele menţin un comportament iresponsabil la vecini.

Dezbaterea din Norvegia, desfăşurată în context electoral, este de fapt importantă pentru întreaga umanitate. Ea prefaţează prin paradoxurile şi dilemele ei apropata Conferinţă pe tema încălzirii atmosferei patronată de ONU la Glasgow în prima jumătate a lunii noiembrie.