Scandalul de spionaj Pegasus ne scoate la iveală vulnerabilitatea în faţa propriului telefon mobil

Aude Gery: «Într-adevăr, nimeni nu este la adăpost, oricine poate fi spionat, o securitate 100% nu există pentru că orice produs are o vulnerabilitate".

Aude Gery: «Într-adevăr, nimeni nu este la adăpost, oricine poate fi spionat, o securitate 100% nu există pentru că orice produs are o vulnerabilitate".
Aude Gery: «Într-adevăr, nimeni nu este la adăpost, oricine poate fi spionat, o securitate 100% nu există pentru că orice produs are o vulnerabilitate".
Image source: 
Thomas SAMSON AFP/File

Faptul că avem cu toţii asupra noastră un telefon mobil, că el este conectat non-stop, că stocăm în el cantităţi impresionante de informaţii, nu facem altceva decât să uşurăm munca serviciilor de spionaj, explică pentru RFI o specialistă în revoluţia numerică, în jocuri strategice şi geopolitice – Aude Gery. 

Pe Aude Gery am întrebat-o dacă este vreo persoană la adăpost în condiţiile în care, Ancheta Pegasus arată că liderii unor state pot fi spionaţi cu uşurinţă :

Aude Gery: «Într-adevăr, nimeni nu este la adăpost, oricine poate fi spionat, o securitate 100% nu există pentru că orice produs are o vulnerabilitate. Ne amintim de momentul în care serviciul de securitate personală i-a cerut lui Barack Obama să renunţe la propriul telefon, din aceleaşi motive de spionaj ».

Grupul israelian NSO este unul privat care operează pentru servicii ori agenţii de informaţii uneori independente. Au pierdut statele controlul spionajului?

Aude Gery: « Nu cred, dar au noi instrumente la dispoziţie pentru a spiona iar atunci când nu şi le permit, le cumpără de unde le găsesc. Stiu foarte bine ce fac. Trăim într-o societate în care toată lumea este conectată, toată lumea are un telefon mobil asupra lui, în permanenţă şi în permanenţă este conectat şi sunt stocate cantităţi impresionante de informaţii. Ceea ce uşurează munca serviciilor de informaţii".

Toate statele fac acelaşi lucru?

Aude Gery : “Da, nu trebuie să fim naivi. Toate fac la fel.  Acum, că fac precum este cazul statelor ce au fost arătate cu degetul în afacerea Pegasus, în care au fost vizaţi jurnalişti, activişti, oameni de stat.. asta nu ştiu, poate altele operează în alt mod. Nu le putem trata pe toate la fel. Dar, da, toate statele spionează.”

Care sunt instrumentele la îndemnâna statelor împotriva unor astfel de tehnici de spionaj?

Aude Gery: "Măsuri de securitate pot fi luate la nivel naţional. Apoi, este nevoie să existe şi un cadru juridic pentru vânzarea şi utilizarea acestor noi tehnologii".

Ar fi posibilă reglementarea acestui software Pegasus?

Aude Gery: “Ar fi complicat şi pentru că nu cred că există o dorinţă universală de a fi încadrat acest tip de instrument. Există un puternic interes politic şi economic. Cred că s-a spus undeva că industria supravegherii digitale este de asemenea un instrument de softpower şi nu doar pentru Israel. Dar, există o bază care ar putea încadra exportul unui astfel de produs iar Uniunea Europeană a făcut un pas în acest sens, anul trecut, pentru că a reformat legislaţia privind controlul exporturilor de tehnologii cu dublă utilizare. UE a integrat tocmai această chestiune de protecţie a drepturilor omului în criteriile privind exportul, de manieră mult mai importantă. Deci, lucruri pot fi făcute dar pentru asta este nevoie de o voinţă politică.”

Ancheta Pegasus a scos la iveală că israelienii de la NSO ar fi încheiat contracte cu diverşi clienţi străini cu aprobarea autorităţilor israeliene. Exportul acestui instrument spion trece prin aprobarea Agenţiei de Control al Exporturilor din domeniul Apărării.

Israel a aprobat exportul «pentru uz legal, pentru a fi anchetate crime şi a contracara terorismul », se apără purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Israel, fără să anunţe deschiderea vreunei anchete în acest sens.

Mai mult, guvernul israelian este posibil să fi fost chiar portavocea grupului NSO şi al produsului său principal. Cotidianul Haaretz (parte al consorţiului care a derulat Ancheta Pegasus) titra miercuri : «Acolo unde a fost Netanyahu, NSO l-a urmat », făcând astfel legătura între deplasările fostului premier israelian şi unele contracte încheiate de NSO.

The Guardian s-a întrebat dacă guvernul israelian avea acces la informaţiile obţinute de NSO.

Avocatul NSO este cel care a oferit un răspus : “NSO este o societate privată. Nu este uşa serviciilor de informaţii israeliene ».

Dar, un fost agent american de informaţii, declară pentru Washington Post că “ar fi o nebunie să credem că NSO nu împărtăşea informaţii sensibile, de securitate naţională, cu guvernul israelian ».

Amintim, Forbidden Stories şi Amnesty International au obţinut o listă cu 50.000 de numere de telefon selecţionate de clienţi ai NSO, începând cu 2016 pentru o eventuală supraveghere. Lista a fost împărtăşită cu 17 instituţii media care au dezvăluit scandalul. Practic telefonale acestor personalităţi – jurnalişti, şefi de state şi de guverne, militanţi pentru drepturile omului – erau infectate cu un virus spion denumit Pegasus. Acest virus poate permite recuperarea integralităţii datelor din aparat. Permite chiar declanşarea microfonului, al camerei foto, al GPS-ului, poate înregistra toate mişcările de pe ecran, poate asculta convorbirile telefonice, într-un cuvânt – are un acces total asupra telefonului.