Cum i-a finanţat grupul Total pe generalii din Myanmar: anchetă şi revelaţii Le Monde

total.jpg

Montare de tevi ale gazoductului Yadana, în Birmanie, 24 februarie 2013. (Fotografie furnizatà de serviciul de presà al grupului Total)
Montare de tevi ale gazoductului Yadana, în Birmanie, 24 februarie 2013. (Fotografie furnizatà de serviciul de presà al grupului Total)
Image source: 
lemonde.fr/STÉPHAN GLADIEU/TOTAL

Ziarul Le Monde publică o amplă anchetă despre felul în care grupul petrolier francez Total a instaurat un sistem de împărţire a veniturilor cu junta militară din Myanmar. Banii cu care sunt finanţaţi generalii birmani trec prin conturi offshore bazate în Bermude.

Din întâi februarie anul acesta, data la care a avut loc lovitura de stat militară din Myanmar, presiunea asupra lui Total creşte. Motivul e simplu: grupul petrolier francez e prezent în largul coastelor birmane din 1998, an în care a început să exploateze un zăcământ de gaz. Militanţii pro-democraţie cer de trei luni grupurilor străine – deci lui Total dar şi americanului Chevron – să-şi suspende activităţile pentru a nu mai sprijini astfel junta militară. «Patrick Pouyanné, PDG-ul lui Total se apără de acuzaţii şi spune că doar se achită de obligaţiile sale contractuale vizavi de statul birman», ne precizează Le Monde.

Influentul cotidian francez a avut însă acces la documente confidenţiale care arată o cu totul altă situaţie. Acestea scot la lumină un montaj financiar complex în jurul gazoductului submarin de 350 km care leagă zăcământul de la Yadana de Thailanda. «Această conductă, al cărei operator şi prim acţionar este firma Total, nu transportă doar gaz; ea este centrul unui sistem prin care sute de milioane de dolari provenite de pe urma vânzării de gaz sunt deturnate din vistieria statului birman spre Myanmar Oil and Gas Enterprise (MOGE), o firmă publică cu gestiunea opacă şi controlată de militari» scrie Le Monde.

Graţie accesului la o serie de documente fiscale şi financiare, ziarul francez ajunge apoi la concluzia că Total şi partenerii săi plătesc foarte puţin statului birman pentru exploatarea propriu-zisă a gazului. Asta pentru că costul transportului este foarte ridicat. «Printr-o stranie coincidenţă, beneficiile mari ale gazoductului sunt apoi vărsate sub formă de dividende neimpozabile. Asta pentru că încă de la crearea proiectului gazier în 1994, acţionarii gazoductului şi-au înregistrat firma în Bermude, un paradis fiscal. Câteva săptămâni mai târziu au primit şi garanţia că nu vor plăti nicio taxă pe dividende în Myanmar».

Acest dispozitiv complex permite vărsarea de profituri maxime acţionarilor gazoductului. Beneficiile colosale ale operaţiunilor gaziere nu tranzitează prin conturile statului birman ci sunt masiv recuperate de MOGE, firmă controlată de militari, «adevărat stat în stat care scapă de orice control şi transparenţă şi care a fost considerată de opoziţie ca fiind cutia neagră a juntei» notează Le Monde. «Când civilii au ajuns la putere în 2016, lidera opoziţiei Aung San Suu Kyi a preluat direcţia MOGE dar doi ani mai târziu, probabil sub presiunea militarilor, ea abandonează postul» mai scrie contidianul francez.

In finalul anchetei sale, Le Monde se întreabă dacă acest montaj financiar, favorabil atât militarilor cât şi firmei Total, a fost instaurat cu acordul celor doi parteneri? Sau a fost impus companiei franceze pentru a putea opera în ţară? Surse birmane bine plasate citate de Le Monde afirmă că Total a pus pe picioare tot acest montaj încă de la începutul anilor 90. De partea sa, firma franceză se rezumă în a spune că totul a fost validat de autorităţile din aceea epocă şi apoi de toate guvernele succesive până în zilele noastre.

După ce a fost profitabil atât pentru generalii birmani cât şi pentru grupul francez, zăcământul gazier de la Yadana e astăzi pe ducă. Total spune că îşi va înceta activitatea în 2025.

 
Cum i-a finanţat grupul Total pe generalii din Myanmar: anchetă şi revelaţii Le Monde