200 de ani de la moartea lui Napoleon: o comemorare delicată dar asumată de Emmanuel Macron

000_9626db-2480.jpg

Detaliu al statuii lui Napoleon de la Ajaccio, orasul natal al Împàratuliui din Corsica.
Detaliu al statuii lui Napoleon de la Ajaccio, orasul natal al Împàratuliui din Corsica.
Image source: 
Pascal Pochard-Casabianca / AFP

Miercuri 5 mai se împlinesc 200 de ani de la moartea lui Napoleon Bonaparte. Cu această ocazie, Emmanuel şi Brigitte Macron vor merge după-amiaza la Institut de France – instituţie sub care sunt regrupate cele 5 Academii franceze. Preşedintele Franţei va susţine un discurs în care va evoca personalitatea Împăratului francezilor a cărui moştenire este şi astăzi subiect de discordie. Va urma apoi, la Invalizi, o ceremonie mai solemnă în faţa mormântului imperial.

Palatul Elysée insistă să se spună «comemorarea» şi nu «celebrarea» bicentenarului morţii lui Napoleon. In cursul vizitei sale la Institut de France, Emmanuel Macron va susţine discursul în faţa academicienilor prezenţi dar şi a unor liceeni. Subiectul este sensibil, greu de abordat.

General revoluţionar şi apoi Împărat autoritar, Napoleon va impune în 1804 Codul civil – din care dealtfel se va inspira şi România câteva decenii mai târziu. Un Cod civil apreciat de mulţi – şi care, în foarte mare parte, mai este în vigoare şi azi în Franţa – dar care deserveşte femeile. Tot Napoleon instaurează poliţia dar această nouă forţă va fi criticată pentru felul în care controlează populaţia. Nu în ultimul rând, moştenirea napoleoniană este şi chestiunea coloniilor franceze şi restabilirarea sclaviei în 1802, sclavie care fusese abolită 8 ani mai devreme.

Privită aşa, politica lui Napoleon este foarte diversă şi contrariată, greu de explicat elevilor şi probabil şi mai greu de abordat într-un discurs prezidenţial. Seful statului va susţine un discurs în care «va privi moştenirea împăratului în faţă» spun apropiaţii preşedintelui Macron. Liderul de la Elysée se va exprima după alţi doi vorbitori – Xavier Darcos, secretarul general al Institut de France şi Jean Tulard, unul dintre cei mai mari experţi francezi ai lui Napoleon.

După intervenţia sa în faţa academicienilor şi tinerilor, Emmanuel Macron va participa la un moment mai solemn şi anume depunerea unei jerbe de flori la picioarele mormântului «imperial» al lui Napoleon aflat sub domul aurit al Invalizilor. O ceremonie la care şeful statului va fi însoţit, printre alţii, de Florence Parly, ministra Armatelor franceze, şi de Jean-Christophe Napoléon Bonaparte, descendent al cunoscutei familii.

Dorind să organizeze această comemorare, actualul preşedinte francez se demarcă de precedesorii săi care, mai toţi, au fost mult mai prudenţi în privinţa memoriei fostului Împărat al francezilor. Mort pe 5 mai 1821, în exil, pe insula britanică Sfânta Elena, Napoleon a rămas o figură extrem de controversată din cauza politicii pe care a dus-o în cei 15 ani câţi a fost la putere. Figura lui Napoleon divizează şi azi clasa politică franceză: în timp ce dreapta şi extrema dreaptă apreciază moştenirea lăsată şi figura de mare şef autoritar, stânga deplânge autoritarismul lui Napoleon şi decizia sa de a restabili sclavia.

 
200 de ani de la moartea lui Napoleon: o comemorare delicată dar asumată de Emmanuel Macron