Bicentenarul morţii lui Napoleon: preşedinţia franceză anunţă o celebrare într-o manieră echilibrată

capture_decran_2021-04-29_a_15.41.24.png

Timbru editat cu ocazia bicentenarului.
Timbru editat cu ocazia bicentenarului.
Image source: 
Philippe LOPEZ AFP/File

Preşedinţia franceză îl va onora pe Napoleon într-o manieră echilibrată cu ocazia bicentenarului morţii sale. Acest anunţ a fost făcut de Palatul Elysée cu scopul de a atenua polemicile în curs legate de acest eveniment.

Reprezentanţii curentului decolonialist precum şi o parte a stîngii aşteptau în mod special precizarea programului prezidenţial pe data de 5 mai, ziua cînd se împlinesc două sute de ani de la moartea primului împărat al francezilor. Preşedintele Emmanuel Macron a ales, s-ar părea, o cale de mijloc: nici mari ceremonii dar nici absenţă totală. El va rosti o alocuţiune la Academia franceză şi va depune o coroană de flori la Domul Invalizilor, iată pentru moment gesturile asumate de preşedinte.

Potrivit Palatului Elysée, la cele două ceremonii vor asista elevi de liceu, ceea ce înseamnă că preşedintele Macron doreşte să dea o dimensiune pedagogică gesturilor sale…

Lui Napoleon i se reproşează de fapt atîtea lucruri, începînd cu restabilirea sclaviei în 1802 şi terminînd cu megalomania sa, încît celebrarea sa devine tot mai problematică. Cotidianul Le Monde arată că mai toţi preşedinţii francezi de după al doilea război mondial s-au artat prudenţi în contextul diverselor comemorări şi aniversări avîndu-l în centrul lor pe Napoléon. A fost cazul cu socialiştii François Mitterrand şi cu François Hollande, dar şi cu preşedinţii de dreapta, Valéry Giscard d’Estaing, Jacques Chirac şi Nicolas Sarkozy. Doar Georges Pompidou, pe 15 august 1969, a fost mai entuziast şi s-a dus la Ajaccio, în Corsica, unde s-a născut Napoleon, cu prilejul bicentenarului naşterii sale.

În mod tradiţional dreapta franceză îl sărbătoreşte pe Napoleon, dar în prezent şi majoritatea prezidenţială centristă este divizată în privinţa simbolisticii napoleoniene. Pe de o parte el rămîne personajul istoric preferat al francezilor, pe de altă parte este normal ca receptarea sa să fie mai critică astăzi, iar rolul său reevaluat, cum sunt reexaminate şi alte pagini ale istoriei franceze. Din anturajul prezidenţial se face această precizare: nu trebuie să-l încărcăm astăzi pe Napoleon cu povara dezbaterilor noastre contemporane. Iar marea dezbatere este, evident, legată de trecutul colonial al Franţei…

Cotidianul le Monde afirmă că în contextul acestui bicentenar al morţii împăratului au apărut foarte multe studii şi cărţi, dar fără ca ele să aducă efectiv noi unghiuri de abordare. E ca şi cum puternica personalitate a lui Napoelon ar eclipsa totul în jurul său, toate celelalte aspecte ale epocii sale. Poate că trebuie să aşteptăm să treacă bicentenarul pentru a putea citi lucruri mai intersante despre Napoleon, declară un universitar în Le Monde.