Marine Le Pen, preşedintă a Franţei în 2022? „Un risc limitat dar real”, spune un studiu francez

marine_le_pen.png

Marine Le Pen, presedinta Reuniunii nationale.
Marine Le Pen, presedinta Reuniunii nationale.
Image source: 
RFI

Cu ocazia aniversării a 19 de ani de la calificarea în turul doi al prezidenţialelor franceze a unui candidat de extremă dreaptă – Jean-Marie Le Pen, pe 21 aprilie 2002 – Fundaţia Jean Jaurès publică o analiză în care evaluează şansele lui Marine Le Pen, fiica şi moştenitoarea politică a lui Jean-Marie Le Pen, de a ajunge la preşedinţia statului francez. „Riscul este real şi nu trebuie neglijat, chiar dacă este limitat” notează think tank cu simpatii de stânga.

Marine Le Pen, lidera partidului extermist de dreapta Reuniunea naţională – fostul Front naţional – nu a fost niciodată atât de aproape de postul suprem, atât de aproape de a câştiga prezidenţialele de anul viitor din Franţa. Practic în toate sondajele de opinie, Le Pen ajunge în frunte la primul tur. Plecând de la aceste constatări, analiştii Fundaţiei Jean Jaurès publică o notă despre motivele acestui suces şi remediile pentru a-l stopa.

Pentru început, cercetătorii au constatat că dintre toţi candidaţii la preşedinţie, Marine Le Pen are electoratul cel mai stabil. 89% dintre cei care au votat cu ea la primul tur din 2017 spun că vor face la fel anul viitor. Pentru Emmanuel Macron, cifra „fidelilor” cade la 71%.

Pentru a explica această performanţă, autorii studiului au trei explicaţii. In primul rând, proximitatea programului Republicanilor – conservatorii francezi – şi cel al Reuniunii naţionale. Distanţa între simpatizanţii de dreapta şi de extremă dreaptă „s-a redus foarte mult. Se vor putea creea numeroase pasarele la turul doi, mai ales pe chestiunile culturale dar şi cele legate de islam, imigraţie, combatere a terorismului, autoritate şi pedeapsa cu moartea” notează autorii studiului.

Porozitatea între electoratele de dreapta şi de extremă dreaptă se mai explică prin faptul că o parte din electoratul conservator a votat în 2017 cu Emmanuel Macron. Astfel, conservatorii sunt azi „mai puţin centrişti” deci mai uşor de atras de Le Pen.

A doua explicaţie a succesului lui Marine Le Pen este că aceasta din urmă a reuşit să „dediabolizeze” partidul pe care îl conduce şi să-şi deradicalizeze discursul politic. De mai mulţi ani, fiica lui Jean-Marie Le Pen a aplicat o strategie câştigătoare, i-a exclus pe militanţii cei mai radicali, s-a desprins de acuzaţiile de antisemitism şi de rasism care îl marcaseră pe tatăl ei. Chiar şi aşa însă, „Reuniunea naţională are mai departe o imagine foarte negativă”. Totuşi, tendinţa îi este favorabilă lui Le Pen întrucât dacă acum doi ani, 50% dintre francezi aveau o părere foarte proastă despre Marine Le Pen, azi ei nu mai sunt decât 34% să exprime acest lucru.

In fine, un alt lucru care poate întări poziţia liderei extremiste de dreapta este slăbiciunea lui Emmanuel Macron şi a celorlalţi candidaţi potenţiali la preşedinţie. Cele mai des evocate 4 „emoţii” când vina vorba de Macron sunt „furia”, „ruşinea”, „dezgustul” şi „disperarea”.

Plecând de la aceste constatări, autorii studiului publicat de Fundaţia Jean Jaurès propun şi trei idei pentru a încerca să limiteze progresia votului în favoarea Reuniunii naţionale. In primul rând, „nu trebuie oprită lupta politică contra ideilor de extremă dreaptă. O simplă stigmatizare a partidului este ineficientă. Trebuie mers pe terenul ideilor şi nu trebuie renunţat la aşa-zisul cordon sanitar în jurul partidului lui Le Pen.”

A doua recomandare este de „a vorbi acestei părţi a Franţei care se simte delăsată, uitată şi care votează masiv cu Reuniunea naţională. E vorba aici de categoriile populare”, clasele mijlocii fiind mai degrabă atrase de Macron.

In fine, a treia şi ultimă idee a Fundaţiei Jean Jaurès este de a reforma sistemul electoral, renunţând în particular la scrutinul uninominal majoritar care le permite unor candidaţi precum Le Pen sau Macron să câştige un scrutin fără să suscite adeziunea alegătorilor”.

 
Marine Le Pen, preşedintă a Franţei în 2022? „Un risc limitat dar real”, spune un studiu francez