Carantina a redus poluarea şi ... a salvat vieţi

champs.jpg

Place de la Concorde si Avenue des Champs-Elysées, în timpul primei carantine din 2020.
Place de la Concorde si Avenue des Champs-Elysées, în timpul primei carantine din 2020.
Image source: 
Vasile Damian

Potrivit unui studiu realizat de Santé publique France, prima carantină de anul trecut (16 martie-11 mai) a redus poluarea. Totodată, acest lucru a permis salvarea a circa 3.500 de vieţi omeneşti.

Inchişi în case, doar cu produsele de strictă necesitate disponibile în puţinele magazine deschise, constrânşi să lucreze de la domiciliu, unii dintre francezi au scăpat cu viaţă la începutul lui 2020.

In timp ce acum un an, curba deceselor legate de epidemia de Covid creştea exponenţial, cea a deceselor legate de poluare a diminuat vertiginos. Un efect colateral dar benefic al carantinei…

Potrivit unui studiu realizat de Santé publique France – agenţia publică de sănătate -  publicat miercuri, s-au evitat 2.300 de decese din cauza particulelor fine şi alte 1.200 de decese datorate dioxidului de azot, care provin, în majoritate, de la traficul rutier.

«Evident că nu recomandăm instaurarea de carantine ca să ameliorăm calitatea aerului dar putem observa că acţiuni voluntare din partea oraşelor şi statelor ca să reducă poluarea în zone urbane, are beneficii sanitare imediate» subliniază un specialist.

In Franţa, calitatea aerului continuă să fie mediocră şi deci ucigătoare. Chiar dacă între 2016 şi 2019 s-a notat o diminuare a poluanţilor, Santé publique France estimează la 40.000 pe an numărul de decese puse pe seama unei expuneri la particulele fine, adică 7% din mortalitatea totală. Poluarea cu dioxid de azot nu ucide «decât» 7.000 de francezi în fiecare an.

Tinând cont de situaţia actuală, organismul public face actualmente un studiu referitor la eventuala legătură care ar putea exista între poluarea aerului şi riscul mai mare de a face Covid.

Morţii puşi pe seama poluării au o explicaţie simplă. Studii toxicologice arată că poluarea provoacă în corpul uman un stres exidativ şi favorizează inflamarea celulelor, lucru care diminuează imunitatea. Astfel, sistemele noastre respiratorii şi cardiovasculare au de suferit. «In cazurile cele mai grave, facem infarct, astm sau bronhopneumopatie» spune Sylvia Medina, coordonatoarea programului. Apoi, poluarea poate duce la naşteri permature dacă mamele au fost expuse la aer viciat şi la întârzieri în dezvoltarea bebeluşilor.

 
Carantina a redus poluarea şi .. a salvat vieţi