Turcia lui Erdogan în plin proces de „dezoccidentalizare”

femei.jpeg

Manifestaţie împotriva deciziei lui Erdogan de a retrage Turcia din Convenţia de la Instanbul.
Manifestaţie împotriva deciziei lui Erdogan de a retrage Turcia din Convenţia de la Instanbul.
Image source: 
Yasin AKGUL / AFP

Uniunea Europeană lansează un nou avertisment în direcţia Turciei pentru grave încălcări ale drepturilor omului. Marţi 23 și miercuri 24 martie și miniștrii de externe ai ţărilor membre în Alianţa Atlantică vor discuta, la Bruxelles, despre Turcia, împreună cu noul șef al diplomaţiei americane Antony Blinken care efectuează o deplasare în Europa. Turcia rămîne o dilemă pentru occidentali întrucît aceștia nu vor să rupă total relaţiile cu acest partener strategic, dar nici derivele autoritare ale președintelui Recep Tayyip Erdogan nu sunt acceptabile. 

Turcia, Rusia, China, iar mai nou Birmania fac parte din dosarele complicate pe care trebuie să le gestioneze diplomaţia europeană și cea americană. Uniunea Europeană, pentru moment, aplică un principiu care ar putea fi definit astfel într-o singură frază: sancţionăm și avertizăm, dar nu rupem podurile. Estea ceea ce a explicat pentru Agenţia France Presse ministrul de externe francez, Jean-Yves Le Drian. Uniunea Europeană a sancţionat, de exemplu, unsprezece responsabili birmani implicaţi în represiunile declanșate împotriva militanţilor pro-democraţie după lovitura militară de pe întîi februarie. Au mai fost sancţionaţi patru responsabili chinezi din regiunea Xinjiang unde este persecutată minoritatea musulmană, uigurii. Anul trecut, în decembrie, Uniunea Europeană a adoptat un prim dispozitiv de sancţiuni împotriva a patru înalţi funcţionari ruși implicaţi în procedurile judiciare lansate împotriva opozantului Alexei Navalnîi...

Greu de spus dacă aceste măsuri au un impact concret. Ele au mai degrabă un caracter simbolic și o funcţie mediatică. Dar reprezintă și niște avertismente...

În cazul Turciei, asistăm la un joc diplomatic foarte complicat cu Recep Tayyip Erdogan. El încearcă, pe de o parte, să relanseze relaţiile cu europenii întrucît și-a pierdut de trei luni și mai bine principalul protector american, este vorba de Donald Trump. În același timp el ia măsuri total dezaprobate atît de Uniunea Europeană cît și de Statele Unite, cum ar fi retragerea Turciei din Convenţia europeană destinată să protejeze femeile împotriva violenţelor.

Această iniţiativă europeană din 2011 mai era numită, și aici avem de-a face cu un mare paradox, Convenţia de la Istanbul a Consiliului Europei. Ea avea ca obiectiv crearea unui cadru juridic de natură să oblige statele la o mai mare protecţia a femeilor și a fetelor. Ori, iată că exact ţara care a găzduit semnarea documentului decide să iasă din respectivul cadru. Ceea ce, dată fiind orientarea tot mai naţionalistă, mai anti-occidentală și mai ultra-tradiţionalistă a lui Erdogan nici nu trebuie să ne mire. Societatea turcă rămîne profund divizată între mentalităţile tradiţionaliste cu coloratură patriarhală și religioasă, pe de o parte, și aspiraţiile la modernitate și egalitate de inspiraţie occidentală.

Recep Tayyip Erdogan retrăgînd Turcia din Convenţia de la Istanbul răspunde și presiunii bazei sale sociale conservatoare care vede în emanciparea femeii un pericol politic. Revista franceză Le Point arată că din 2002 încoace în Turcia au fost comise peste 6700 de feminicide. Deci cam o femei pe zi este ucisă fie de soţul ei, fie de logodnicul ei, fie de un pretendent sau de un fost soţ. Ceea ce înseamnă cam o crimă pe zi. Ne putem deci întreba: ce mesaj transmite președintele turc cînd refuză să se asocieze unui demers de natură să frîneze și să eradicheze aceste forme de barbarie, printre ele figurînd și incestul, violul conjugal și mutilarea genitală feminină?

Numeroase femei și organizaţii feministe din Turcia au manifestat deja împotriva acestei decizii și declară că vor continua lupta.

Nu este exclus însă ca Recep Tayyip Erdogan să încerce de fapt o consolidare a bazei sale electorale, cea tradiţionalistă, în perspectiva prezidenţialelor din 2023 precum și datorită dificultăţilor pe care le are pe plan economic. La sfîrșitul săptămînii trecute Erdogan l-a demis din funcţie pe guvernatorul Băncii Centrale, un om respectat în Turcia și apreciat pe plan internaţional. Consecinţele, la bursa de la Ankara, au fost practic imediate, lira turcă a pierdut 17 la sută din valoare în raport cu dolarul. Oricum inflaţia în Turcia este ridicată, și toate aceste turbulenţe au erodat popularitatea lui Erdogan. Corespondentul RFI-ului la Istanbul arată că în prezent toate instituţiile din Turcia sunt controlate de președintele Erdogan, inclusiv Banca centrală care era cît de cît independentă. Si aici președintele are un comportament contradictoriu, pe de o parte pretinde că a lansat reforme destinate să liniștească pieţele, pe de altă parte procedează la o destituire care le perturbă.

În contextul summit-ului european de pe 25 și 26 martie, cînd se va vorbi despre Turcia, gestul lui Erdogan de retragere a ţării sale dintr-un tratat european este văzut ca o nouă provocare. În același timp europenii știu că riscă o nouă „invazie” de migranţi orchestrată de Turcia dacă se arată prea duri cu președintele turc. Greu de găsit deci căi de înţelegere acceptabile cu Turcia lui Erdogan aflată și în plin proces de „dezoccidentalizare”, cum arată un comentator în cotidianul Le Monde. Indulgenţa occidentalilor faţă de Erdogan nu face însă decît să-l ajute pe accesta în operaţiunea de „dezoccidentalizare” a ţării sale.