Covid Franţa: O nouă carantină «nu este de actualitate» în regiunea Parisului, în ciuda unor «puternice tensiuni» în spitale

Un pacient bolnav de Covid-19 în serviciul ATI de la spitalul Saint-Denis de lângà Paris, noiembrie 2020.

Intr-un interviu acordat confraţilor noştri de la radioul RTL, Jérôme Salomon, directorul general al Sănătăţii – în fapt, numărul doi din minister – a declarat că «în ciuda unor presiuni foarte mari» în spitalele din regiunea pariziană, «o nouă carantină nu este un subict de actualitate». Măsura poate fi totuşi activată de guvern ca un ultim recurs în faţa propagării epidemiei de Covid-19.

«Măsura de carantinare, ca măsură de ultim recurs, o vom propune guvernului şi preşedintelui doar dacă avem impresia că spitalele nu mai fac faţă şi riscăm să nu-i mai putem interna în spitale pe bolnavii gravi» a declarat Jérôme Salomon.

Pentru moment, spitalele regiunii capitalei sunt doar în tensiune foarte mare. «Circa 970 de bolnavi de Covid sunt internaţi în serviciile de reanimare pentru un număr total de paturi disponibile de 1050» a precizat directorul Agenţiei regionale de sănătate (ARS).

In aceste condiţii, ARS a dat luni «un ordin ferm» spitalelor şi clinicilor să fie reprogramate 40% din activităţile lor medicale şi chirurgicale cele mai puţin urgente. In acest fel, capacitatea de primire în secţiile de terapie intensivă ar urma să crească la aproape 1.600 de paturi.

Comparativ, în toată Franţa există actualmente aproape 3.900 de pacienţi în serviciile de ATI contra 4.900 la valul al doilea din toamnă şi 7.000 la primul val din primăvara anului trecut.

Reamintim că executivul de la Paris a renunţat déjà de săptămâna trecută să impună o nouă carantină în regiunea capitalei, cea mai populată a Franţei cu circa 12 milioane de locuitori. Atunci, executivul se lovise de reticenţele exprimate atât de primăriţa socialistă a Parisului, Anne Hidalgo, cât şi de Valérie Pécresse, preşedinta conservatoare a regiunii. Pentru moment deci, nuymai două zone din Franţa – Pas-de-Calais în nord şi Alpes-Maritimes pe litoralul Mediteranei – sunt supuse unor carantine stricte, în restul ţării funcţionând «doar» restricţiile de circulaţie nocturnă, între 6 seara şi 6 dimineaţa.

Responsabilii politici caută să găsească un echilibru între securitatea sanitară şi realităţile economico-sociale, asta în contextul în care se estimează că Franţa a pierdut anul trecut vreo 320.000 de locuri de muncă.

In timp ce numărul de morţi creşte în mod constant de la o zi la alta – s-a ajuns la un total naţional de 89.000 de la începutul pandemiei, acum un an – preşedintele Emmanuel Macron declara acum zece zile că francezii mai trebuie să reziste «între 4 şi 6 săptămâni». Jérôme Salomon a insistat el pe «6 săptămâni de tensiune, 6 săptămâni de mobilizare maximă a tuturor concetăţenilor».

In cursa contre epidemiei de Covid, guvernul şi-a accelerat în week-end campania de vaccinare. Astfel, aproape 4 milioane de francezi şi-au primit déjà prima doză iar practic jumătate dintre ei au fost injectaţi şi a doua oară. Pentru a mări şi mai mult ritmul vaccinărilor, peste câteva zile se va da undă verde şi farmaciştilor să injecteze lumea cu seruri anti-Covid.

Reamintim că în Franţa, pe lângă restricţiile de circulaţie nocturnă, de mai bine de patru luni, cafenelele, restaurantele, sălile de sport şi toate instituţiile culturale sunt complet închise.

 
Covid Franţa: O nouă carantină «nu este de actualitate» în regiunea Parisului, în ciuda unor «puternice tensiuni» în spitale