Contestaţie studenţească în Turcia, Erdogan îi califică pe studenţi de „terorişti”

capture_decran_2021-02-04_a_18.16.40.png

Studenţi turci manifestînd împotriva numirii unui rector apropiat de putere în fruntea universităţii Bosfor de la Istanbul.
Studenţi turci manifestînd împotriva numirii unui rector apropiat de putere în fruntea universităţii Bosfor de la Istanbul.
Image source: 
AP - Huseyin Aldemir

În Turcia preşedintele Erdogan recurge la ameninţări şi arestări pentru a reprima o mişcare de protest studenţească. Nemulţumirile studenţilor sunt o reacţie la numirea, pe 4 ianuarie, a unui rector apropiat de putere în fruntea prestigioasei universităţi Bosfor de la Istanbul.

Universitatea Bosfor, deşi publică, a avut pînă acum un statut de relativă autonomie. Toate cursurile în această universitate sunt predate în limba engleză. Construită în 1863 de filantropi americani, devenită publică în 1971, această universitate are o anumită reputaţie, de instituţie orientată spre valorile occidentale, şi deseori ea a fost epicentrul unor contestaţii anti-guvernamentale. Cotidianul catolic francez La Croix arată într-un articol că Universitatea Bosfor este ultimul bastion al libertăţii de expresie şi al atitudinii critice faţă de preşedintele Recep Tayyip Erdogan.

S-ar părea că numirea unui rector, pe nume Melih Bulu, mult prea apropiat de putere şi de Erdogan, a fost picătura care a vărsat paharul în sînul universităţii. Studenţii sunt mobilizaţi de o lună iar mişcarea nu dă semne de epuizare. Prin reţelele de socializare s-au mobilizat mii de alţi studenţi, de foşti studenţi ai universităţii şi profesori care denunţă de fapt punerea sub tutelă a instituţiei. Iar principala revendicare este revenirea la buna tradiţie de altădată cînd rectorii erau aleşi de corpul profesoral.

Pe data de 29 ianuarie poliţia arestat patru tineri care au afişat în faţa universităţii simboluri ale mişcării LGBT (lesbiene, gays, bisexuali şi transsexuali). Preşedintele turc a intervenit imediat spunînd că guvernul său va construi viitorul dar nu pentru „un tineret LGBT ci pentru un tineret demn de gloria naţiunii turce”. Luni întîi februarie alţi 149 de studenţi au fost arestaţi, iar preşedintele turc i-a acuzat pe manifestanţi de terorism.

Nu este pentru prima dată de altfel cînd preşedintele turc aduce acuzaţii de terorism unor militanţi care nu doresc decît democraţie, liberă exprimare şi recunoaşterea drepturilor pentru diverse minorităţi. Iată ce spunea Erdogan, citat de numeroase medii de informare, cu ocazia unui miting al formaţiunii sale, Partidul justiţiei şi al dezvoltării: „Nu considerăm că aceşti tineri, care sunt membri ai unor organizaţii teroriste, împărtăşesc cu adevărat valorile naţionale şi morale ale ţării noastre. Această ţară nu va fi una dominată de terorişti. Nu vom permite acest lucru. Această ţară nu va cunoaşte din nou evenimentele de la Gezi şi nu va permite reproducerea lor.” Erdogan s-a referit de fapt la marea contestaţie studenţească din primăvara anului 2013, ea a avut ca loc emblematic de pornire parcul Gezi din Istanbul.

Recep Tayyip Erdogan se teme că actuala mişcare a studenţilor ar putea lua turnura unei contestaţii naţionale, mai ales că studenţii sunt sprijiniţi de liderii partidelor de opoziţie. Şi aceasta în contextul în care, în 2023, vor avea loc din nou alegeri prezidenţiale iar Erdogan speră bineînţeles să rămînă la putere. Erdogan s-a pronunţat şi în favoarea unei noi Constitiţii, după ce o reformă constituţională adoptată acum patru ani i-a întărit pretogativele şi puterea. Opoziţia îl acuză că vrea de fapt să schimbe subiectul într-un context dificil cînd turcii sunt îngrijoraţi din cauza situaţiei economice.