Ultra-stânga franceză câştigă tot mai mult teren

sustinatori_ai_ideologiei_de_ultra-stanga_prezenti_la_o_manifestatie_din_paris_decembrie_2020.jpg

Sustinatori ai ideologiei de ultra-stânga, prezenti la o manifestatie din Paris, decembrie 2020.
Sustinatori ai ideologiei de ultra-stânga, prezenti la o manifestatie din Paris, decembrie 2020.
Sursa imaginii: 
Samuel Boivin/NurPhoto

Este vorba de persoane, multe dintre ele armate, ce luptă împotriva autorităţilor şi a instituţiiilor statului. Manifestaţiile sociale din ultimii ani se pare că i-a ajutat, la fel şi activismul black blocs – aceşti indivizi extrem de violenţi ce intervin la mai toate protestele din ultimele luni din Franţa şi provoacă mari distrugeri: de la monumente, cum a fost cazul distrugerilor din Arcul de Triumf ori a unor magazine şi bănci. Simpatia faţă de ultra-stânga a început să crească în rândul manifestanţilor.

Coordonatorul naţional pentru informaţii în materie de luptă împotriva terorismului, Laurent Nuñez se declară îngrijorat, într-un interviu acordat publicaţiei Le Figaro, de amploarea pe care o ia în Franţa ultra-stânga.

Unii militanţi au mers chiar să combată în Kurdistanul sirian, explică responsabilul francez.

Recent, mai mulţi militanţi cu arme şi explozibil au fost reţinuţi.

Este pentru prima dată că în 13 ani, calificarea de «terorist» a fost decisă pentru membrii unei grupări destrămate în decembrie de Direcţia de Securitate Internă. Ancheta este în curs dar tot ce se ştie este că celula este una periculoasă, că are membri răspândiţi în Franţa iar unul dintre ei s-a deplasat în Kurdistanul sirian.

Celula utiliza o comunicare codificată şi se reunea în zone rurale pentru a se antrena. Au fabricat şi testat explozibil. Autorităţile au descoperit şi confiscat arme şi muniţie deţinută ilegal. Din celulă făceau parte persoane ce susţineau ideologic ultra-stânga.

Ancheta va trebui să stabilească ţinta ori ţinetele acestei grupări – în cazul ultra-stângii ele sunt instituţionale – poliţişti, jandarmi, militari, clădiri de stat.

In total sunt undeva la 10 militanţi francezi care au mers să combată în Kurdistanul sirian şi au revenit în Hexagon.

Din martie 2020, au fost descoperite peste 170 de acte de sabotaj derulate împotriva unor bunuri a unor mari societăţi de transport, energie ori comunicaţie ce aparţin unor administraţii locale – jandarmerie, poliţie ori prefecturi. O parte dintre acţiuni au fost revendicate de această mişcare care, a lansat tot în martie 2020 un apel pentru degradarea «marelui capital de stat».  A existat un apel similar în 2017 când mai multe incendii au fost declanşate împotriva unor sedii ale jandarmeriei. Răspunsul din 2020 a fost unul mult mai puternic, constată Laurent Nuñez.

Ideologiştii aceştei mişcări se infliltrează în proteste pentru a le schimba caracterul iniţial, atacă forţele de ordine şi distrug sedii de bănci, comisariate de poliţie, magazine cu capital străin ori, cum a fost cazul recent, sediile unei agenţii imobiliare ce aparţin unui cunoscut om de afaceri francez.

Ei se infliltrează şi în protestele Vestelor galbene iar autorităţile au observat că există deja şi aşa-zişii  ultra-galbeni – susţinători ai ideologiei de ultra-stânga proveniţi din rândurile protestatarilor din mişcarea Vestele Galbene.

Dorinţa de a ocupa strada şi de a cotesta a fost observată şi cu ocazia unor evenimente internaţionale – cu ocazia G7 şi G20 derulate în Europa.

În plus, consideră coordonatorul pentru informaţii în materie de luptă împotriva terorismului, ultra-stânga încearcă să creeze o convergenţă cu mişcări panafricane – denunţând violenţe poliţiste. Ce se încearcă este destabilizarea luptelor sociale cu scopul de a răsturna instituţiile statului, explică specialistul.

Între timp, nici ultra-dreapta nu stă degeaba. Laurent Nunez susţine că 5 proiecte de atentate au fost dejucate, din 2017 încoace. Iar preşedintele ţării a fost vizat de unul dintre ele.

Iar pe frontul ameninţării islamiste, 33 de proiecte de atacuri au fost dejucate, din 2017 încoace, 2 la începutul lui 2020 dar, 6 au devenit realitate în Franţa anului 2020. Îngrijorător este că atacatorii nu erau cunoscuţi serviciilor şi nu aveau deloc ori puţine contacte cu jihadişti aflaţi în afara Franţei. Si mai îngrijorător, în ultimii 5 ani, 150 de deţinuţi condamnaţi pentru terorism au fost eliberaţi. Mai bine de jumătate din ei au fost eliberaţi din închisoare în 2020 iar 64 de eliberări sunt prevăzute pentru anul acesta.