Covid-19: A trecut un an de la primul deces anunţat şi cauzat de un virus bizar

pe_aeroportul_din_nantes_poate_fi_observat_un_marcaj_pe_sol_pentru_a_putea_fi_mentinuta_o_distanta_fizica_intre_calatori._putini_sunt_cei_care_au_calatorit_insa_de_la_aparitia_epidemiei_de_coronavirus.jpg

Pe aeroportul din Nantes poate fi observat un marcaj pe sol pentru a putea fi mentinuta o distanta fizica între calatori. Putini sunt cei care au calatorit însa de la aparitia epidemiei de coronavirus
Pe aeroportul din Nantes poate fi observat un marcaj pe sol pentru a putea fi mentinuta o distanta fizica între calatori. Putini sunt cei care au calatorit însa de la aparitia epidemiei de coronavirus
Image source: 
nantes.aeroport.fr

Autorităţile chineze anunţă că experţii internaţionali ai Organizaţiei Mondială a Sănătăţii ce vor căuta originea pandemiei de coronavirus, vor ajunge săptămâna aceasta în China, mai exact joi, 14 ianuarie.

Este o vizită ultra-sensibilă pentru Beijing care caută toate mijloacele prin care să îndepărteze această responsabilitate a apariţiei virusului – unul ce a ucis aproape 2 milioane de persoane în întreaga lume.

Iniţial, echipa OMS trebuia să ajungă săptămâna trecută dar a fost anulată în ultimul minut în lipsa tuturor autorizaţiilor necesare pentru derularea anchetei. Echipa OMS va lucra împreună cu oameni de ştiinţă locali pentru a descoperi originea Covid-19.

Vestea autorităţilor chineze intervine la exact un an de la anunţul primului deces în China din cauza acestui misterios virus.

A fost anul ce a schimbat cam totul – cotidianul fecăruia dintre noi iar cei mai bătrâni au fost şi cei mai vulnerabili în faţa acestei pandemii. A fost un an al carantinelor, al restricţiilor de circulaţie – în general ori doar nocturne, al instaurării unei distante fizice între oameni, anul în care ne-am îmbrăţişat mai puţin, ne-am văzut obligaţi să ne protejăm cu o mască sanitară. A fost anul în care fiecare dintre noi a cunoscut, sub o formă ori alta, frica. Iar acum, trăim cu speranţa că vom apuca să vedem luminiţa de la capătul tunelului.

Speranţa că vom putea ieşi din acest tunel datorită vaccinurilor, speranţa că la finele anului vom putea să petrecem aşa cum o facem de obicei dar aşa cum nu s-a putut în 2020. Trăim cu speranţa că vom putea avea, din nou, o viaţă normală. Dar până atunci, rămâne întrebarea: cum putem trăi pe termen lung cu această criză sanitară?

Sunt multe întrebări ce au rămas fără răspuns, chiar şi după acest an scurs: este piaţa din Wuhan, într-adevăr la originea virusului ? Răspunsul nu este încă evident iar ancheta OMS va fi dificilă, susţine antropologul Frédéric Keck : "există această coincidenţă între apariţia virusului la Wuhan şi construcţia tot aici a unui laborator securizat, încă din 2003, tocmai pentru a studia virusurile ce pot cirula între lilieci.  Laboratorul a fost realizat în timpul epidemiei SARS (Sindromul Acut Respirator Sever), din 2002-2003, cauzată tot de un coronavirus. Acum, China a mediatizat faptul că primul cluster a fost descoperit într-o piaţă de animale din Wuhan şi că s-a repetat scenariul SARS – a unui animal gazdă intermediar, ce ar fi fost în acest caz pangolinul. Dar, este o ipoteză în care credem din ce în ce mai puţin.  Deci iată, rămân în continuare multe dubii în ceea ce priveşte originea virusului – dacă este vorba de piaţa de animale ori de o scăpare a virusului din laborator. Ori poate este un vírus ce circula, fără zgomot, în alte regiuni din China ori din lume şi care s-a concentrat în oraşul Wuhan – toate acestea va trebui să le elucideze ancheta OMS".

Încă nu se ştie ce animal a jucat acest rol de intermediar. Cert este că încă de la sfârşitul lui ianuarie 2020, China a interzis comerţul cu toate animalele sălbatice până la sfârşitul epidemiei.

Aşadar, la un an de la primul deces de Covid-19, Organizaţia Mondială a Sănătăţii este, în sfârşit aşteptată în China.

Anchetatorii vor sosi joi, anunţă autorităţile de la Beijing, dar ei vor trebui să se autoizoleze timp de două săptămâni înainte să se apuce efectiv de treabă.

Dar, într-un an, China dă semne că a reuşit să eradicheze epidemia. Autorităţile locale nu ratează nicio ocazie pentru a se îndoi de originea chineză a virusului.

Între timp, Beijing a devenit ţinta preşedintelui american Doland Trump care deseori a afirmat că « autorităţile chineze nu au făcut nimic pentru a împiedica apariţia acestui virus şi răspândirea lui în lume » ori că l-a lăsat să scape dintr-un laborator de virologie din Wuhan.

Puterea comunistă a condamnat, la finele lui decembrie, la 4 ani de închisoare, un jurnalist local care a relatat despre cum oraşul Wuhan a intrat în carantină. Dar, mulţi jurnalişti ori bloggeri locali, care au fost relatat despre apariţia acestui virus, au fost încarceraţi ori unii au dispărut chiar susţine dizidentul Chen Kun, la microfonul RFI :

"După decesul medicului Li Wenliang, cel care avertizase, încă din decembrie 2019, despre pericolul apariţiei unui nou virus de tipul SARS , mulţi localnici erau furioşi şi au postat unele texte ori fotografii în care cereau respectarea libertăţii de exprimare. Ulterior, totul a fost din nou controlat, chiar şi amintirea acestui doctor a fost manipulată de guvern. Oricine va îndrăzni să vorbească despre acest doctor ce a murit de Covid-19 ori despre ceva contrar propagandei chineze, va ajunge în închisoare ori riscă să dispară. Unii dintre amicii mei au fost ridicaţi de acasă de autorităţi doar pentru că ne organizam să facem un maraton pe internet pentru a-l comemora, în felul nostru, pe doctorul Li Wenliang. Fratele meu a dispărut în toată această vâltoare şi tot ce ştiu este că se află în mâinile autorităţilor de la Beijing care îl acuză că a provocat o tulburare publică şi riscă până la 5 ani de închisoare".

Vorbim despre cum a schimbat acest virus viaţa noastră, a fiecăruia. Lucrăm mai mult de acasă, purtăm masca sanitară în spaţiul public, ne spălăm pe mâini şi ne dezinfectăm mult mai des, ne întâlnim mult mai puţin într-un cadru privat ori la muncă, cei care au reuşit să îşi menţină locul de muncă, trăim fără cinematografe, concerte live, teatre şi restaurante. Psihologic, pentru unii a fost o lovitură dură, mulţi suferă de depresie după toate aceste restricţii iar o alta reacţie negativă – în Franţa cel puţin, a explodat numărul violenţelor conjugale, în special în perioada carantinelor, în care am petrecut în familie mai mult timp decât a fost cazul în vremuri normale.

În plus, autorităţile din multe state ale lumii au încercat să limiteze anumite libertăţi individuale ori publice, ascunzându-se în spatele aşa-ziselor măsuri de urgenţă sanitară.

Pandemia a determinat o criză sanitară, socială, economică de neimaginat în urmă cu un an iar speranţa de ieşire din această situaţie se află în vaccinuri.

Philippe Sansonetti, este unul dintre responsabilii Institutului Pasteur din Paris, membru al Academiei de Stiinţe şi este optimist în ceea ce priveşte atingerea unei imunităţi colective – în urma campaniei de vaccinare, imunitate necesară pentru ca viaţa normală să poată fi reluată:

"În acest moment, în Franţa cel puţin, toate persoanele vaccinate sunt observate de diverse instituţii specializate pentru a stabili toate datele necesare privitoare la eficacitatea vaccinului administrat. Vom avea toate datele necesare dar ele vor veni după o anumită perioadă. Iar odată ce corpul va produce aceşti anticorpi pe care îi denumim neutralizanţi ai virusului, ca răspuns la administrarea vaccinului, nu mai trebuie să rămânem în aceeaşi notă negativă dar, e nevoie de răbdare, ce-i drept."