Fiecare săptămână de întârziere a vaccinării costă economia Franţei 2 miliarde de euro

inchise_din_30_octombrie_barurile_si_restaurantele_din_franta_spera_sa_redeschida_macar_pe_20_ianuarie.

Închise din 30 octombrie, barurile si restaurantele din Franta spera sa redeschida macar pe 20 ianuarie.
Închise din 30 octombrie, barurile si restaurantele din Franta spera sa redeschida macar pe 20 ianuarie.
Image source: 
REUTERS - CHARLES PLATIAU

Campania de vaccinare a debutat în Franţa pe 27 decembrie – primi vaccinaţi fiind rezidenţii caselor de bătrâni şi îngrijitorii lor. Dar, demarajul foarte lent a acestei prime faze este foarte criticat de toate părţile. Între timp, un al doilea vaccin primeşte undă verde pentru a fi utilizat în Franţa: cel produs de Moderna.

 

Franţa aprobă utilizarea vaccinului anti Covid-19 creat de compania americană Moderna.

Vaccinul poate fi utilizat în cazul persoanelor ce au peste 18 ani dar şi la bătrâni, consideră Înalta Autoritate de Sănătate din Franţa.

Vaccinul a primit miercuri autorizaţia pentru a fi comercializat, din partea UE şi devine astfel al doilea vaccin ce poate fi administrat în Franţa, după cel produs de  BioNTech/Pfizer.

Testul clinic realizat de laboratorul american indică o eficacitate de 94% de a împiedica formele simptomatice provocate de Covid-19.

Strategia vaccinală, déjà anunţată până acum în Franţa, rămâne valabilă. Va fi vaccinată cu prioritate populaţia aflată într-o categorie de risc de infecţie dar şi cei care riscă să facă o formă gravă de coronavirus.

La fel ca şi pentru vaccinul BioNTech/Pfizer, este nevoie de administrarea a două doze de vaccin iar pentru cel produs de Moderna sunt necesare 28 de zile între cele oduă administrări.

Primele livrări de vaccin Moderna se vor face în zilele ce vin.

Între timp, fiecare săptămână de întârziere a vaccinării costă economia Franţei 2 miliarde de euro, atenţionează un economist.

Campania de vaccinare a debutat în Franţa pe 27 decembrie, cu vaccinul BioNTech/Pfizer – primi vaccinaţi fiind rezidenţii caselor de bătrâni şi îngrijitorii lor. Dar, demarajul foarte lent a acestei prime faze este foarte criticat de toate părţile. 

Guvernul a promis să “amplifice, accelereze şi să simplifice” strategia vaccinală împotriva Covid-19. Întârzierea costă însă enorm economia franceză.

Profesorul Philippe Martin este preşedintele Consiliului pentru Analiză Economică şi este de părere că, în ciuda acestor pierderi importante, Franţa are în continuare o marjă de manevră bugetară pentru a putea să răspundă crizei actuale: "există o pierdere în Produsul Intern Brut din cauza carantinelor şi a restricţiilor sanitare. În 2020 am pierdut 10% din PIB, adică undeva la 240 de miliarde de euro. Dacă redeschidem toate sectoarele esenţiale ale economiei franceze – hoteluri şi restaurante iar datorită vaccinării şi alte sectoare ce sunt blocate de câteva luni tocmai din cauza restricţiilor sanitare, am reuşi să diminuăm din pierderi cu aproximativ 5%."

Ïn alte state europene campania de vaccinare se derulează mult mai bine.  Ar putea avea Franţa probleme inclusiv în ceea ce priveşte competitivitatea?

Philippe Martin: "Poate în sectorul turistic ar putea exista o astfel de problemă, dacă Franţa va deschide mai târziu decât alte ţări, spre exemplu.  Deoarece este clar că turiştii se vor direcţiona către acele state ce au decis să deschidă toate serviciile şi deci pot asigura astfel un anumit nivel sanitar, datorită vaccinărilor realizate."

Dat fiind acest moment în care Franţa se află în prezent, credeţi că gurvenul ar trebui să propună un nou plan de ajutor pentru societăţi şi pentru familii?

Philippe Martin:"Guvernul a făcut deja destul de multe pentru gospodării dar şi pentru societăţi, pentru a diminua astfel din şocul Covid-19. Suntem într-o situaţie foarte incertă iar pentru că nu ştim când se va termina ea, este sigur că guvernul va trebui să mai susţină încă, o perioadă, anumite sectoare. Unele sunt foarte afectate în timp ce altele sunt mult mai puţin. De aceea trebuie ca ajutoarele financiare să fie bine ţintite, în special către domeniile ce sunt menţinute închise. Cât despre venitul pe familie, cei care nu au un venit fix, au avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei sanitare şi se regăsesc acum într-o precaritate financiară. "