Zona Parisului, cea mai afectată, din punct de vedere economic, de criza sanitară

restau.jpg

Restrictiile impuse de pandemia de coronavirus au lipsit Parisul si zona capitalei franceze de importante resurse financiare, în particular de la turisti si oameni de afaceri.
Restrictiile impuse de pandemia de coronavirus au lipsit Parisul si zona capitalei franceze de importante resurse financiare, în particular de la turisti si oameni de afaceri.
Image source: 
THOMAS COEX / AFP

Dintr-o lungă anchetă realizată de ziarul Le Monde, reiese că Ile-de-France – regiunea capitalei franceze – a suferit cel mai mult, economic vorbind, din cauza crizei sanitare.

Fără turişti şi oameni de afaceri, cele opt departamente din jurul Parisului au suferit din plin din cauza restricţiilor impuse de epidemia de Covid-19. Constatarea făcută de Le Monde nu miră pe multă lume.

Intr-adevăr, Ile-de-France este prima regiune turistică a Franţei, prima regiune din Hexagon pentru organizarea de evenimente şi saloane internaţionale şi regiunea în care există două aeroporturi internaţionale. Tot atâtea atuuri care au transformat Ile-de-France în victimă ideală a crizei Covid-19.

De obicei, regiunea capitalei franceze este motorul economic al ţării – cântăreşte 35% din PIB-ul hexagonal. Azi, din cauza pandemiei, ea este printre cele mai fragilizate regiuni ale ţării.

Firmele din zonă şi-au diminuat cifra de afaceri cu aproape 11 procente în primele 9 luni ale anului trecut. Astfel, Ile-de-France este a treia cea afectată regiune franceză după Corsica şi Bourgogne-Franche-Comté.

Epicentrul manifestaţiilor culturale sau al afacerilor, capitala Franţei, Paris, este cea care a fost lovită cel mai tare: în lipsă de turişti şi de oameni de afaceri, activitatea a scăzut cu 15%. Pe de altă parte, diminuarea drastică a activităţii pe cele două aeroporturi internaţionale – Orly şi Roissy-Charles-de-Gaulle – a impactat mii de furnizori şi sub-contractanţi.

Pe plan social, după ce de 7 ani numărul de locuri de muncă tot creştea în continuu, în 2019 regiunea Parisului a pierdut vreo 100.000 de posturi. Rata şomajului în al treilea trimestru 2020 a fost de 8,3%, cu peste un punct mai mult decât în aceeaşi perioadă a lui 2019.

Interlocutorii colegilor de la Le Monde care au realizat ancheta se tem acum de eventuale repercusiuni asupra regiunii şi capitalei, în viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat. Parisul organizase în 2019 peste 430 de saloane, 1.200 de congrese şi încă o dată pe atâtea evenimente ale unor diverse societăţi. Nu e de mirare că Parisul era pe atunci, acum doi ani, pe locul întâi mondial la capitolul turism de afaceri, în faţa Vienei, Madridului şi a Barcelonei.

Nu în ultimul rând, criza sanitară repune în cauză modelul economic al turismului din regiune. In absenţa străinilor, vara anului trecut a demonstrat că francezii preferă malul mării şi provincia decât turnul Eiffel şi palatul Versailles. De la preaplin de turişti, zona a trecut la o frecventare minimalistă. Vara trecută, hotelurile au fost ocupate la nici 40% din capacităţile lor. Telemunca, tot mai încurajată în condiţiile actuale şi cu un real potenţial şi pe viitor, indiferent de cum va evalua pandemia, riscă şi ea să-i îndepărteze de capitală, chiar şi pe parizieni.

 
Zona Parisului, cea mai afectată, din punct de vedere economic, de criza sanitară