Iranul îşi reia producţia de combustibil nuclear – o partidă de poker politică?

capture_decran_2021-01-05_a_18.31.47.png

Preşedintele iranian Hassan Rohani ascultînd explicaţiile lui Ali Akbar Salehi, şeful Organizaţiei iraniene pentr energie etomică, aprilie 2019.
Preşedintele iranian Hassan Rohani ascultînd explicaţiile lui Ali Akbar Salehi, şeful Organizaţiei iraniene pentr energie etomică, aprilie 2019.
Image source: 
AFP PHOTO / HO / IRANIAN PRESIDENCY

Iranul a anunţat reluarea producţiei de uraniu îmbogăţit în proporţie de 20 la sută, ceea constituie o gravă încălcare a acordurilor semnate la Viena în 2015. În virtutea acestor acorduri, Iranul se obliga să nu depăşească limita de 3,67 la sută, ceea nu permite utilizarea uraniului pentru producerea armei atomice. Iranul sfidează din nou comunitatea internaţională, dar unii observatori cred că decizia sa este legată şi de instalarea democratului Joe Biden la Casa Albă pe 20 ianuarie.

Cotidianul Le Monde consideră că avem de-a face cu o partidă de poker politic. Regimul integrist de la Teheran mizează, odată cu plecarea republicanului Donald Trump de la Casa Albă, pe redeschiderea negocierilor cu americanii. Reamintesc că preşedintele Donald Trump a retras Statele Unite din acordurile de la Viena şi a reinstituit sancţiuni economice împotriva Iranului. Ori, Teheranul speră că noua echipă care va prelua puterea în Statele Unite pe 20 ianuarie va fi mai puţin intransigentă decît cea precedentă în privinţa Iranului, şi mai puţin dispusă să asculte fără să clipească de exigenţele Israelului. Iar în cazul unor noi negocieri, va fi relativ simplu ca Iranul să spună: da, voi ridicaţi sancţiunile economice iar noi renunţăm să mai producem combustibil nuclear susceptibil să fie utilizat în scopuri militare.

Decizia iraniană, anunţată luni 4 ianuarie de un purtător de cuvînt al guvernului, ar putea să fie însă şi expresia unor noi raporturi de forţă în sînul puterii iraniene. Există, la Teheran, o aripă dură care consideră că Iranul trebuie, cu orice preţ, să fabrice arma nucleară, chiar şi în cazul unui atac lansat de Statele Unite şi de Israel.

„Iranul se joacă în prezent cu focul nuclear”, spun comentatorii cotidianului Le Monde, care mai cred că Iranul şi-a accelerat în ultimii doi ani  de cînd Statele Unite au ieşit din acordurile de la Viena, capacităţile de fabricare a bombei atomice. Pentru Israel şi pentru ţările arabe sunite din regiune ideea că Iranul ar putea deveni o putere nucleară înseamnă un veritabil coşmar. Pentru a fabrica bomba, Iranul are nevoie de uraniu îmbogăţit în proporţie de 90 la sută. Specialiştii spun însă că tehnic vorbind este uşor să treci de uraniu îmbogăţit în proporţie de 20 la sută la 90 la sută.

S-ar putea ca decizia iraniană să aibă şi o încărcătură simbolică întrucît pe 3 ianuarie s-a împlinit un an de la asasinarea, în Irak, de către americani, cu ajutorul unei drone, a generalului iranian Ghassem Soleimani. Iranul a promis răzbunare, dar s-a abţinut de la orice provocări temîndu-se fără îndoială că Donald Trump ar putea ordona bombardamente masive împotriva unor obiective industriale şi militare iraniene.

Va reuşi, oare, noua echipă diplomatică din jurul lui Joe Biden să dezamorseze criza iraniană fără război şi fără violenţă? Franţa, Marea Britanie şi Germania, ţări semnatare ale acordurilor de la Viena, au pledat continuu, în ultimii doi ani, pentru salvarea acestor înţelegeri, şi au cerut sistematic Iranului să nu comită ireparabilul, altfel spus să nu-şi reia programul nuclear militar. Şi Rusia şi China au fost, în general, pe aceeaşi lungime de undă cu europenii.

Israelul a fost prima ţară care a reacţionat după ce iranienii au anunţat că îşi reiau producţia de uraniu îmbogăţit, iar premierul Benjamin Netaniahu a repetat că ţara sa nu va permite Iranului să fabrice arme nucleare.

Ideal ar fi ca după preluarea puterii de Joe Biden, aşa cum acesta a promis de altfel, Statele Unite să revină în cadrul acordului şi să înceapă noi negocieri globale cu Iranul, un alt dosar sensibil fiind şi cel al programelor balistice iraniene. Țările din regiune se tem nu doar de o eventuală bombă nucleară iraniană ci şi de rachetele cu rază medie şi lungă de acţiune produse de Iran.

Unul din marile succese diplomatice ale lui Donald Trump rămîne forjarea unei alianţe între Israel şi ţările sunite din regiune, o alianţă împotriva marelui inamic comun, Iranul. Săptămîna aceasta a mai fost făcut un pas important în contextul acestei alinaţe: Arabia saudită şi Qatarul încep să-şi normalizeze relaţiile, după 3 ani de tensiuni. Mai multe state din regiune, printre care Egipt şi Emiratele arabe unite, i-au reproşat în urmă cu trei ani Qatar-ului că sprijină islamul politic şi că face jocul Iranului. Se profilează însă la orizont o schimbare de orientare a acestui mic emirat, Qatar, cu mare influenţă regională.