Noi victime printre soldaţii francezi din Mali, Franţa caută noi strategii

capture_decran_2021-01-04_a_19.30.58.png

Omagiu adus unor militari francezi morţi în Mali în 2019.
Omagiu adus unor militari francezi morţi în Mali în 2019.
Image source: 
Marie Casadebaig/RFI

Franţa, care a pierdut în ultimul timp cinci soldaţi în Mali în urma atacurilor jihadiste, preconizează reducerea efectivelor sale în regiunea Sahelului. Ministrul apărării, doamna Florence Parly, a făcut o declaraţie în acest sens. Franţa va continua lupta împotriva jihadismului, dar caută noi strategii. Cinci militari francezi, printre care o femeie de 33 de ani, şi-au pierdut viaţa în decurs de o săptămînă în Mali, mai precis între data de luni 28 decembrie 2020 şi duminică 3 ianuarie 2021.

În noaptea de revelion primul ministru francez Jean Castex precum şi ministra apărării Florence Parly s-au aflat în mijlocul soldaţilor francezi staţionaţi în Mali, pentru a le ridica moralul. Misiunea forţei de intervenţie Barkhane în vasta regiune a Sahelului este dificilă, iar unii experţi consideră că a devenit imposibilă. Jihadiştii cunosc perfect terenul, ştiu să se ascundă în deşert şi beneficiază de sprijinul populaţiei. Prin telefon mobil, sau prin alte mijloace (de exemplu prin semnale luminoase transmise cu ajutorul unor oglinzi) localnicii îi anunţă pe jihadişti că o patrulă se pregăteşte de plecare. Iar jihadiştii reuşesc uneori să plaseze mine artizanale pe traseul respectivelor vehicole militare. În felul acesta şi-au pierdut viaţa trei soldaţi luni 28 decembrie 2020 şi alţi doi, printre care Yvone Huynh, pe data de 2 ianuarie anul acesta. Yvonne Huynh este prima femeie din cadrul trupelor franceze ucisă în Mali de jihadişti.

Despre schimbarea strategiei franceze în lupta împotriva jihadismului se vorbeşte de multă vreme. Franţa a intervenit pe teren în Mali în 2013 pentru a opri o ofensivă a grupurilor islamiste spre capitala ţării, Bamako. 5100 de militari francezi se află staţionaţi în Mali unde Franţa, dar şi Uniunea Europeană, speră să poată prezerva democraţia. În prezent, însă, guvernul de tranziţie din Mali îşi propune să negocieze cu nebuloasa jihadistă afiliată organizaţiei teroriste Al-Qaida. Este greu de crezut că democraţia în Mali ar avea de cîştigat în urma unor astfel de discuţii şi a unor eventuale acorduri…

Franţa a sperat să poată coaliza ţările din jur pentru crearea unei forţe africane de luptă împotriva terorismului. Un astfel de dispozitiv există, dar eficienţa sa lasă de dorit. Iar pe fond de pandemie şi de criză economică mondială problema jihadismului din Sahel interesează puţină lume. Chiar şi francezii îşi amintesc că armata lor combate islamul radical în Sahel doar atunci cînd sunt anunţate victime printre militarii trimişi acolo de Franţa.

În luna februarie urmează să aibe loc la N’djiamena, capitala statului Ciad, un summit cu participarea Franţei şi a cinci ţări din regiune afectate de atacurile jihadiste. Probabil că atunci preşedintele Emmanuel Macron va anunţa o schimbare de strategie şi retragerea unei părţi a contingentului francez. Anul trecut, după cum afirmă chiar ministra apărării, au fost înregistrate succese militare importante în Sahel, de exemplu lichidarea unor şefi de grupuri teroriste, distrugerea unora dintre reţelele lor logistice. Aceste grupuri se refac însă repede, iar propaganda lor nu este în favoarea francezilor. Jihadiştii îi desemnează pe francezi ca fiind o armată de ocupaţie, ca o revenire a fostului colonizator într-o ţară africană independentă.

„Teroriştii utilizează arma laşilor”, a declarat Florence Parly, făcînd aluzie la faptul că minele artizanale provoacă şi moartea multor civili. Franţa exclude orice negociere cu teroriştii, dar păstrează o uşă deschisă pentru grupurile dispuse să depună armele şi să renunţe la „ideologii radicale şi criminale”. Din strategia jihadiştilor fac parte şi asasinatele comise orbeşte împotriva civililor, din dorinţa de a crea haos şi de a teroriza populaţia pentru a obţine sprijinul ei. Comandantul forţei Barkhane, generalul Marc Conruyt, s-a exprimat în noiembrie anul trecut în faţa Adunării naţionale franceze şi a vorbit despre dificultăţile întîlnite pe teren. Grupurile teroriste, care uneori sunt concurente, reuşesc mereu să recuteze noi combatanţi profitînd de conflictele inter-etnice din regiune. Unele dintre aceste grupuri sunt afiliate reţelei Al-Qaida, altele au interese politice şi doresc crearea unor alianţe pentru a pune mîna pe putere.

Cotidianul Le Figaro, analizînd situaţia din Sahel, îşi exprimă temerea că Franţa se împotmoleşte într-un război fără sfîrşit. Dar dacă jihadiştii ajung la putere în ţările din Sahel, Europa riscă să aibă un război şi mai aproape, chiar la frontierele ei, şi să fie confruntată şi cu reactivarea reţelelor teroriste interne. Greu de găsit deci soluţia ideală pentru combaterea unor forţe dorind nici mai mult şi nici mai puţin decît distrugerea Occidentului şi instaurarea unui califat mondial.