Turcia vehement criticată de partenerii ei din cadrul Alianţei Atlantice

Din surse ale Alianţei Atlantice se afirmă că Turcia a fost foarte criticată miercuri 2 decembrie în contextul unei videoconferinţe care i-a reunit pe miniştrii de externe ai ţărilor membre în NATO. Potrivit Agenţiei France Presse, Turcia s-ar putea să fie confruntată cu un val de sancţiuni americane şi europene.

Potrivit revistei Le Point, surpriza a venit chiar din partea lui Mike Pompeo, şeful diplomaţiei americane. Acesta a denunţat abaterile Turiciei de la regulile Alianţei Atlantice şi implicarea ei în mai multe crize regionale. Printre altele, americanii nu agrează de loc decizia turcilor de a cumpăra de la ruşi sisteme mobile de apărare anti-rachetă de tip S400. Turciei i se reproşează deci că a slăbit, prin comportamentul ei, coeziunea alianţei şi i se reaminteşte că toate deciziile se iau la unanimitate în sînul acestei structuri.

Comentatorii avizaţi consideră că preşedintele Recep Tayyip Erdogan a pierdut, în prezent, sprijinul Americii. Anul trecut, la summit-ul NATO de le Londra, comportamentul Turciei a fost vehement criticat de preşedintele francez Emmanuel Macron, dar, după cum arată revista Le Point, preşedintele american Donald Trump „l-a protejat şi l-a sprijinit pe omologul său turc”.

În prezent, însă, şi odată cu venirea la Casa Albă a democratului Joe Biden, preşedintele turc riscă să se regăsească total izolat în sînul Alianţei Atlantice dacă va continua cu provocările sale anti-occidentale, cu politica sa de hegemonie în regiune şi mai ales cu şantajul migratoriu. Turcia reprezintă o problemă în sînul Alianţei, pînă acum acest lucru a fost oarecum negat, dar această situaţie nu mai poate dura, este concluzia la care s-a ajuns. Recenta intervenţie a Turciei în Nagorno-Karabah, unde a trimis mercenari sirieni, a devenit oarecum picătura care a vărsat paharul. Chestiunea decretării unor sancţiuni împotriva Turciei va figura pe agenda discuţiilor la summit-ul european de pe 10 decembrie.  

De reţinut că Statele Unite au aprobat deja un set de sancţiuni împotriva Turciei după ce Ankara a cumpărat sistemul de apărare anti-rachete rus, dar Donald Trump a blocat aplicarea respectivului set de sancţiuni. El va intra însă în vigoare automat odată cu transferul de putere la Casa Albă în ianuarie. Canada, aflăm tot din revista Le Point, a suspendant exporturile de componente electronice utilizate de turci pentru fabricarea dronelor, după ce aceste drone au fost folosite în Nagorno Karabah împotriva armenilor.

În Franţa tocmai a apărut o carte cu un titlu concludent: „Sabia şi turbanul – pînă unde va merge Turcia?”. Cartea este scrisă de istoricul Jean-François Colosimo şi tocmai a ieşit de sub tipar. De ce, într-un secol de existenţă Turcia aşa-zis modernă întemeiată de Atatürk nu a încetat să-şi strivească poporul? De ce ne aminenţă astăzi cu multiple războaie? De ce a renunţat ea la dorinţa de a se asocia Europei preferînd să-şi propună să domine lumea islamului? La aceste întrebări, şi la altele, de mare gravitate, încearcă să răspundă Jean-François Colosimo. Citez doar una din concluziile sale: „Cu greu începem să înţelegem, în prezent, că de fapt pînă acum nu am înţeles Turcia. Ne-am înşelat în privinţa bilanţului lui Atatürk şi în privinţa moştenirii lăsată de el”.

Astfel de cărţi sunt, fără îndoială, absolut necesare. Şi mai important este însă ca Uniunea Europeană să acţioneze la unison în faţa lui Recep Tayyip Erdogan. Istoricul francez avertizează că diabolizarea preşedintelui turc îi convine de fapt acestuia, îl ajută să-şi continue strategia de provocare şi îi întăreşte sistemul de intimidare. Pînă unde va merge Turcia ne putem imagina, Erdogan vrea să refacă Imperiul. Pînă cînd vor rămîne europenii naivi şi dezbinaţi, iată întrebarea la care este mult mai important să găsim un răspuns.