19 noiembrie, Ziua mondială a toaletelor

Din 2013 încoace, ONU marchează în fiecare an de 19 noiembrie Ziua mondială a toaletelor. O ocazie de a vedea care este situaţia în diverse ţări, şi în particular în cele europene. Din cel mai recent raport publicat de Eurostat – direcţia generală a Comisiei europene însărcinată cu informaţia statistică – reiese că România este codaşa Uniunii europene. Un sfert dintre români (25,6%) nu au acces la duş sau toaletă în interiorul locuinţelor lor.

Două ţări baltice – Letonia şi Lituania – se clasează în faţa României dar mult mai bine, cu „doar” circa 9% din populaţie care nu are duş sau toalete în interior. Bulgaria vine de abia după aceea, adică stă mai bine la acest capitol decât ţările precedent citate. In fine, în fruntea clasamentului Eurostat, se află Belgia, Spania, Germania şi Franţa. In acest ultim caz, cel francez deci, doar 0,3 procente din persoane nu au acces permanent la apă curentă în casă. E vorba totuşi de 200.000 de francezi fără duş sau closet.

Vorbim de duşuri sau toalete în case pentru că acestea au fost criteriile pe care a fost realizată cea mai recentă anchetă Eurostat. Există însă studii similare şi doar despre toalete şi ele arată procente similare. Cum există şi studii referitoare la câte toalete publice sunt instalate în diverse state europene. Potrivit unui raport al Academiei apei citat de ziarul Libération, locurile în care populaţiile precare, cele fără adăpost fix, au acces cel mai uşor la WC-uri publice sunt Elveţia, Danermarca şi Austria cu circa o toaletă publică pentru 3.000 de locuitori. La extrema cealaltă, cel mai prost stau spaniolii cu doar un WC public pentru aproape 20.000 de oameni.

Tot ziarul Libération citat mai înainte a realizat cu ocazia acestei zile mondiale a toaletelor şi un studiu comparativ al regiunilor şi oraşelor franceze cele mai bine şi cele mai prost dotate în closete publice. Fără nicio surpriză, apar disparităţi enorme. Astfel, în Bretania, vestul Franţei, primul loc în clasament, este disponibilă o toaletă pentru 2.000 de locuitori în timp ce codaşa clasamentului, regiunea nordică a Franţei Hauts-de-France, nu pune la dispoziţie în spaţiul public decât un WC la 16.000 de suflete.

Si printre oraşele franceze sunt diferenţe mari. Astfel, la Lille nu există decât 9 closete publice iar la Marsilia, al doilea cel mai mare oraş din Franţa, nu sunt decât 22 de WC-uri, adică unul pentru 40.000 de locuitori. Nu e de mirare că Parisul dispune de cea mai vastă reţea de instalaţii sanitare publice, 750 de closete, mai multe decât în tot restul regiunii capitalei franceze Ile-de-France.

Obiectivul Zilei mondiale a toaletelor este de a trage semnalul de alarmă şi de a evoca impactul pe care îl are asupra populaţiilor lipsa unor măsuri de asanare corectă a apei. Potrivit diverselor ONG-uri şi a Naţiunilor unite, circa 4,6 miliarde de oameni, adică mai bine de jumătate din populaţia mondială, trăiesc fără toalete. 700 de milioane de oameni îşi mai fac nevoile în natură. O practică ce poluează solurile şi apele cu excremente umane şi în plus constituie un pericol pentru sănătatea populaţiilor din jur şi în particular a copiilor de sub 5 ani care mor adesea din cauza unor boli legate de lipsa de asanare a apei.

In afară că salvează vieţi omeneşti, accesul la WC-uri este şi o chestiune de demnitate umană. Astfel, cei 80 de milioane de refugiaţi sau deplasaţi în lume sunt primele victime ale lipsei de toalete. Ingrămădite în tabere de refugiaţi, aceste persoane trăiesc în condiţii extreme de insalubritate. In plus, constrânse să se îndepărteze de locurile populate ca să-şi facă nevoile în are liber, femeile şi tinerele fete se expun altor riscuri, precum violenţele sau violurile.