Cronica pariziană - scriitorul Sylvain Tesson: „Reaprindeţi luminile în librării!”

img_3629_1_0.jpg

Parisul dispune de 550 de librării independente, toate închise în prezent.
Parisul dispune de 550 de librării independente, toate închise în prezent.
Image source: 
Siegfried Forster / RFI

În Franţa continuă dezbaterile şi polemicile în jurul librăriilor. Ele rămîn închise din cauza carantinei dar pot furniza totuşi cărţi celor care le comandă prin telefon sau prin Internet şi vin apoi la uşa librăriei să le ridice. Unii scriitori francezi, foarte porniţi însă împotriva carantinei, îi sfătuiesc pe librari să nu respecte ordinele şi să-şi dechidă librăriile.

Sfîrşitul anului, toată lumea ştie, este un moment fast pentru librari, editori şi comerţul cu cărţi. Lunile noiembrie şi decembrie reprezintă jur de 75 la sută din cifra anuală de afaceri a librarilor. Iar Parisul şi regiunea pariziană reprezintă 50 la sută din cifra de afaceri, în librării, a industriei editoriale franceze. Altfel spus, cele mai multe cărţi sunt cumpărate, în Franţa, în librăriile pariziene şi cele ale regiunii Île-de-France.

Nu întîmplător deci librarii se agită şi cer ca să li se permită să redeschidă cît mai repede librăriile, iar cartea să fie considerată un bun esenţial, ca şi produsele alimentare sau medicamentele. Scriitorul Sylvain Tesson, foarte critic faţă de măsurile de limitare a dreptului de a circula pe timp de pandemie, a iniţiat o operaţiune pe care a numit-o „Reaprindeţi luminile în librării!”. Sylvain Tesson este autorul multor cărţi de succes, de exemplu „Pantera zăpezilor”, carte recompensată cu premiul Renaudot anul trecut. Recomand dintre cărţile sale apărure în România cea intitulată „Axa lupului. Din Siberia pînă în India pe urmele evadaţilor din Gulag”, apărută în 2014 la Polirom.

Sloganul său „Reaprindeţi luminile în librării” are o anumită rezonanţă în Oraşul luminilor, cum i se mai spune Parisului. Pentru că adevăratele lumini ale Parisului sunt cele culturale: cărţile, librăriile, muzeele, teatrele, sălile de concert, galeriile de artă, viaţa culturală. Ori, în acest moment Parisul are luminile stinse, ceea ce provoacă un sentiment de frustrare şi chiar de indignare. Mai ales că unii experţi afirmă în prezent că epidemia nu va putea fi învinsă prin carantină. Editura Gallimard a publicat o broşură de 48 de pagini intitulată Cînd psihoza duce la deraierea lumii. Semnatarii acestui manifest,  (pentru că îl putem numi astfel) Renaud Girard şi Jean-Loup Bonnamy condiseră că nu noul coronavirus reprezintă o catastrofă ci psihoza provocată în jurul său.

Să revenim însă la librării. Romancierul Philippe Claudel, membru al Academiei Goncourt, s-a lansat şi el într-o operaţiune contestatară. Citez mesajul său, reluat de Agenţia France Presse: „Librari, vă implor, nu ascultaţi de ordine. Deschideţi librăriile pentru toată lumea respectînd regulile şi precauţiunile sanitare astfel încît cultura să-şi poată relua locul care i se cuvine, şi ca ignoranţa să nu ucidă mai mult decît virusul”. Philippe Claudel este, printre altele, autorul unui roman de mare succes, „Suflete cenuşii”, apărut în 2003, recompensat cu premiu Renaudot, carte tradusă în 30 de limbi. Editura Stock anunţă că Philippe Claudel le va oferi librarilor aflaţi în dificultate drepturile de autor pentru cea mai recentă carte a sa – iată un gest de toată frumuseţea.

În cîteva oraşe franceze primarii au venit în ajutorul librarilor şi i-au autorizat, la limita legalităţii de altfel, să redeschidă librăriile. La Paris există 550 de librării independente, da primarul, socialista Anne Hidalgo, nu a îndrăznit să meargă atît de departe. Ea le cere însă francezilor, împreună cu ministra culturii Roselyne Bachelot, să nu cumpere în această perioadă cărţi prin intermediul gigantului american Amazon. „Amazon înseamnnă moartea librarilor noştri şi moartea cartierelor noastre” a spus Anne Hidalgo. „Amazon se îndoapă cu banii noştri, depinde de noi să nu-l îndopăm” a spus Roselyne Bachelot. Ministra culturii a anunţat o reducere a tarifelor poştale pentru librarii care trimit cărţi prin poştă, dar măsura nu a fost convingătoare…

Şi autorii resimt, în acest sfîrşit de an, o frustrare imensă în Franţa, mai ales cei care au obţinut premii literare importante sau care figurează pe listele favoriţilor. Decernarea multor premii, precum Goncourt, a fost amînată. Cîteva însă au fost totuşi anunţate. De ecemplu premiul Médicis pentru roman: el revine autoarei Chloé Delaume pentru romanul „Inima sintetică” apărut la editura Seuil. „Inima sintetică”, arată Agenţia France Presse, este povestea unei ataşate de presă care lucrează pentru o editură, are aproape 50 de ani şi nu reuşeşte să-şi găsească sensul în viaţă şi nici omul potrivit… Subiectul nu pare foarte tonic pentru această perioadă marcată de epidemie, dar o carte bine scrisă este întotdeauna un deliciu, indiferent de subiect.

Mai adaug, în încheierea acestei cronici pariziene, că în această lună noiembrie, rămăşiţele pămînteşti ale scriitorului Maurice Genevoix au fost transferate la Panteon. Maurice Genevoix s-a născut în 1890, a trăit 90 de ani, este autorul a 50 de cărţi, o parte dintre ele fiind mărturii cutremurătoare din anii primului război mondiale. De altfel în acest context, al aniversării Armistiţiului din 1918, Panteonul Republicii Franceze, unde se mai află scriitori precum Victor Hugo, Emile Zola sau Alexandre Dumas, îşi deschide porţile pentru Maurice Genevoix.