Mike Pompeo în vizită la Tokyo critică virulent China

925bd75d732c353b5abdbf2d452076dc2881aae4.jpg

Seful diplomaţiei americane Mike Pompeo
Seful diplomaţiei americane Mike Pompeo
Image source: 
CHARLY TRIBALLEAU POOL/AFP

Seful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, a efectuat o vizită de o zi, marţi 6 octombrie, la Tokyo unde s-a întîlnit cu omologii săi din Japonia, Australia şi India. „Expansionismul chinez” a fost subiectul principal de pe agenda discuţiilor, într-un context de război rece între Statele Unite şi China, dar şi în contextul în care China este percepută ca o putere agresivă în regiune.

Mike Pompeo a efectuat mai multe deplasări în ultimul timp, pe diverse meridiane ale globului, pentru a crea practic un fel de coaliţie internaţională de natură să contracareze presiunile şi expansionismul chinez. „Este mai important decît oricînd ca principalele democraţii ale regiunii India-Pacific să colaboreze pentru a-şi proteja popoarele”, a spus şeful diplomaţiei americane, citat de Agenţia France Presse. El pronunţat fraze extrem de critice faţă de regimul de la Beijing pe care îl consideră „perfid”, avînd tot felul de „intenţii ascunse”. Partidul comunist chinez este văzut deci de americani ca un aparat corupt şi opresiv.

Cu ocazia acestei deplasări Mike Pompeo a stat de vorbă pentru prima dată şi cu noul prim ministru japonez, Yoshihide Suga. „În ultimul timp ordinea internaţională a fost repusă în cauză în diverse domenii iar noul coronavirus a accelerat această tendinţă” a subliniat Mike Pompeo. Statele Unite, Japonia, Australia şi India îşi propun însă ca obiectiv comun să întărească „ordinea internaţională liberă şi deschisă bazată pe reguli”.

Dacă nu ar fi intervenit spitalizarea preşedintelui Donald Trump în urma contaminării sale cu Covid-19, Mike Pompeo ar mai fi făcut două escale în Asia, mai precis în Coreea de Sud şi în Mongolia. Toate această intensă activitate diplomatică americană trădează o serioasă îngrijorare a Casei Albe: leadership-ul internaţional al Statelor Unite este contestat în prezent de China. A doua putere economică a lumii şi-a creat o reţea puternică de aliaţi, deşi poate că ar trebui să-i numim mai degrabă „vasali” economici. Numeroşi geopoliticieni arată de altfel în analizele lor că ambiţiile Chinei sunt clare, ea vrea să devină prima putere militară, economică şi tehnologică a lumii. De unde şi întrebarea cheie: este dispusă lumea să accepte regulile impuse de o putere totalitară?

Această întîlnire în patru de la Tokyo intervine într-un moment cînd relaţiile Chinei cu India s-au deteriorat puternic. De altfel la frontiera dintre cele două ţări, în regiunea Himalaia, s-au produs şi incidente militare. De cînd a izbucnit epidemia de coronavirus şi relaţiile dintre Australia şi China au intrat într-o eră „glaciară” - reiau această sintagmă din cotidianul Libération. Niciodată, din 1972 încoace, cînd Australia şi-a stabilit relaţii diplomatice cu China, nu s-au adunat atîtea fricţiuni şi litigii între cele două ţări. Ele sunt legate de agresivitatea comercială a Chinei dar şi de modul în care enclava democratică de la Hong Kong a fost lichidată. În ultimii zece ani bugetul militar al Australiei a crescut cu 40 la sută. Experţii se tem de o posibilă invazie a Chinei în Taiwan şi de eventuale alte tentaţii hegemonice în zona Pacificului.

Grupul strategic al celor patru ţări, Statele Unite, Japonia, India şi Australia, s-a format anul trecut la New York. Este greu de spus dacă el va cîştiga în soliditate şi reactivitate, pentru moment constituirea sa are mai degrabă o valoare simbolică. Iar autorităţile de la Beijing îl privesc cu oarecare dispreţ calificînd această alianţă drept „clică închisă”.